Sursă: http://www.amosnews.ro

Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României a desfășurat o acțiune de audit la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice în luna aprilie a anului curent. Misiunea de audit s-a desfășurat conform Strategiei de audit actualizate pentru perioada 2012-2015 pentru Programele Operaționale, precum și ca urmare a solicitărilor venite din partea Comisiei Europene.
Scopul acțiunii de audit a fost „Evaluarea funcționării mecanismului de verificare ex-ante al achizițiilor publice, rezultat în urma integrării formale în sistemul de management și control al A.N.R.M.A.P.”.
În urma finalizării Raportului de audit, a fost constatat faptul că la nivelul A.N.R.M.A.P. mecanismul de verificare ex-ante al achizițiilor publice funcționează eficient.
De asemenea, reprezentanții Autorității de Audit au verificat și stadiul implementărilor din cadrul recomandărilor din rapoartele de audit precedente, rezultând faptul că A.N.R.M.A.P. le-a îndeplinit corect.
Reamintim faptul că, totodată, Comisia Europeană, prin DG Piață Internă, a lăudat România în luna decembrie a anului trecut și a dat-o ca exemplu în privința acurateței completării anunțurilor/invitațiilor de participare, fapt care asigură o transparență de 100% a procedurilor de achiziție publică.

Dar ce se întâmplă dacă alţii nu urmează exemplul nostru? Ce interes au partenerii noştri să îşi deschidă pieţele pentru întreprinderile noastre atunci când întreprinderile lor au acces deplin la pieţele noastre? Ca negociatori, aceasta este o întrebare la care nu se pot da răspunsuri scurte şi simple.

Să luăm, de pildă, achiziţiile publice, un sector de importanţă economică majoră. În UE, achiziţiile efectuate de administraţiile publice corespund unei valori de aproximativ 19% din PIB, iar societăţile ale căror afaceri depind în mod direct de achiziţii publice reprezintă peste 30 de milioane de locuri de muncă. Acest sector este în plină expansiune şi în economiile emergente şi este un sector în care întreprinderile europene sunt foarte competitive.

Sectorul european de achiziţii publice este cel mai deschis din lume. Contractanţii externi au posibilitatea şi sunt chiar bine-veniţi să concureze pe piaţa noastră în aceleaşi condiţii ca întreprinderile europene. Şi între cele 27 de state membre ale UE pieţele de achiziţii publice sunt liberalizate. Şi pe bună dreptate: aceasta a dus la scăderea preţurilor şi la creşterea competitivităţii întreprinderilor noastre şi a oferit un raport calitate-preţ mai bun pentru autorităţi şi contribuabili în întreaga Europă.

Şi totuşi, suntem mult înaintea altor ţări în această abordare. Alte economii sunt mult mai reticente să îşi deschidă pieţele proprii către UE chiar dacă beneficiază de acces pe piaţa UE. În timp ce în Acordul OMC privind achiziţiile publice (GPA) sunt incluse achiziţii publice europene în valoare de aproximativ 352 de miliarde euro care, drept urmare, sunt deschise ofertanţilor din ţări membre ale GPA, valoarea achiziţiilor publice americane acordate unor ofertanţi străini este de numai 178 de miliarde euro, iar pentru Japonia această cifră este de numai 27 de miliarde euro. China şi India nu au angajat încă nicio parte a pieţelor lor de achiziţii publice în creştere rapidă şi în prezent întreprinderile UE câştigă numai o fracţiune din contractele de achiziţii publice chineze şi indiene.

Indiferent de avantajele şi carenţele economice generale ale acestei situaţii, devine din ce în ce mai greu să o explicăm întreprinderilor noastre care văd cum concurenţii străini se angajează activ pe pieţele noastre şi sunt împiedicate să facă acelaşi lucru în altă parte.

Aceasta subminează legitimitatea pieţelor noastre deschise şi ne împiedică să urmăm o politică comercială proactivă.

La sfârşitul anului trecut, UE s-a aflat în prim-planul eforturilor de renegociere a Acordului OMC privind achiziţiile publice. Am avut satisfacţia de a ajunge la o nouă înţelegere între cele 15 state membre ale OMC care sunt părţi la acord pentru a ameliora disciplina în acest sector-cheie al economiei şi pentru a extinde acoperirea accesului la piaţă cu până la 100 de miliarde euro pe an. Nu poate fi nicio îndoială cu privire la angajamentul nostru pentru libertatea pieţei. Dar nu putem accepta ca dezechilibrul între cei care acţionează în sensul deschiderii pieţei şi cei care refuză să facă acest lucru să crească din ce în ce mai mult.

Din acest motiv, am pus la punct un instrument care dacă va fi aprobat de statele membre ale UE şi de Parlamentul European, ne va permite să combatem dezechilibrele de pe pieţele de achiziţii publice internaţionale. Prin această procedură autorităţile contractante din statele membre pot exclude ofertanţi pentru contracte mari care utilizează bunuri şi servicii originare în principal din ţări din afara UE care menţin un grad ridicat de izolare al pieţelor lor de achiziţii publice. Statele membre vor avea nevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru a face aceasta, iar aprobarea se va acorda doar dacă aceste bunuri şi servicii nu sunt sub incidenţa oricărui acord semnat de UE sau nu fac obiectul unor negocieri serioase privind un astfel de acord. În plus, am introdus un prag de-minimis sub care ofertanţii din ţări terţe nu pot fi discriminaţi, astfel încât noul regim exercită presiuni asupra guvernelor şi societăţilor străine fără să ducă la o birocraţie inutilă.

În cazul unor discriminări grave şi repetate, Comisia poate iniţia consultări cu guvernul în cauză şi în cazul în care guvernul respectiv continuă să împiedice accesul societăţilor europene pe piaţa sa, Comisia poate închide un întreg sector de pe piaţa de achiziţii publice a UE. Bineînţeles, în cazul în care UE s-a angajat juridic faţă de o ţară terţă în GPA al OMC sau într-un acord de liber-schimb să îşi menţină piaţa deschisă, acest angajament va fi onorat pe deplin.

Măsura este destinată să fie utilizată mai curând ca recompensă decât ca pedeapsă, dar nu trebuie să ne temem să recurgem la ea dacă este nevoie.

Astfel suntem siguri că ne întărim poziţia de negociere atunci când se discută accesul la pieţele de achiziţii publice din ţările terţe. Numai aşa putem atenţiona societăţile străine că nu pot continua să se bucure de avantajele şi oportunităţile oferite de pieţele noastre deschise în timp ce guvernele ţărilor din care provin continuă să le închidă pe ale lor.

Propunerea noastră va clarifica şi normele privind accesul la piaţa de achiziţii publice a UE, obţinând astfel o mai mare certitudine juridică atât pentru furnizorii internaţionali, cât şi pentru entităţile publice care au nevoie de bunuri sau servicii. Ea va confirma deschiderea practică a pieţei UE şi faptul că dorim să o menţinem aşa.

Dar uşa liberului-schimb trebuie să se deschidă în ambele sensuri – altfel, cererile publice de închidere completă vor deveni tot mai puternice.

Sursa: http://www.zf.ro

Institutul pentru Politici Publice a criticat, recent, Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, pentru lipsa de transparenţă. Reprezentanţii IPP au invocat un studiu, realizat pentru perioada 2009-2010, din care reiese că o mare parte a fondurilor puse la dispoziţie prin SEAP a ajuns la un număr limitat de firme „favorizate“.

Printre primele 50 de firme româneşti care au câştigat bani de la stat în această perioadă se numără şi câteva societăţi din Prahova. Acestea sunt Inspet (locul 28 – 84 de milioane de euro din 46 de contracte), SC MFA Mizil (locul 41 – 65 de milioane de euro dintr-un singur contract) şi Cast SRL Băneşti (locul 44 – 62 de milioane de euro din 142 de contracte).

CITIŢI ŞI: Cine sunt drumarii din Ploieşti?

Cele 50 de firme din top au avut, în total, aproape 20.000 de contracte, cu o valoare însumată de 6,1 miliarde de euro. Pe lângă societăţile cu sediul social în Prahova, în clasament se regăsesc şi câteva nume de firme care au desfăşurat sau desfăşoară lucrări în judeţ. Cele mai interesante nume sunt Delta ACM 93 Bucureşti (locul 3 în  acest clasament), Strabag (locul sau Romstrade (locul 31).

IPP a întocmit şi topul celor mai darnice instituţii de stat. În clasamentul instituţiilor care au oferit cele mai mari sume în perioada 2009-2010 se regăseşte compania de stat Conpet, cu sediul în Ploieşti, care a avut 176 de contracte, în valoare totală de aproape 76 de milioane de euro. Conpet se găseşte pe locul 46.

Pe de altă parte, într-un clasament care a ţinut cont de numărul de contracte semnate, printre primele locuri se regăseşte Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, care a încheiat în perioada amintită nu mai puţin de 887 de contracte, cu o valoare totală de 22,6 milioane de euro, ceea ce plasează unitatea medicală pe locul 21 în ţară.

“Pierderile mari în sistemul de sănătate aici sunt (achiziţiile publice – n.red.). Vrem să corectăm acest lucru”, a spus Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Iniţiativa instituţiei vine destul de târziu în condiţiile în care fraudele din sistemul sanitar sunt vechi.

Sub lupa ministerului vor intra atât achi­zi­ţiile de medicamente cât şi de aparatură. Nu­mai achiziţiile de medi­ca­mente din spitalele publice sunt de câteva sute de milioane de euro, la care se adaugă şi achiziţiile de echi­pamente medicale.

Proiectul anticorupţie se finanţează din bani europeni şi se ridică la circa 7 mil. lei (1,6 mld. euro), incluzând printre altele înfiinţarea unei structuri de integritate în subordinea di­rectă a Ministerului Sănătăţii. Proiectul se de­ru­lează în intervalul noiembrie 2011 – noiembrie 2013 în colaborare cu Asociaţia pen­tru Implementarea Democraţiei şi cu­prinde şi instruirea a sute de persoane din ca­drul spitalelor de stat în achiziţii publice.

Compartimentul din cadrul Ministerului Sănătăţii va deveni operaţional peste un an.

De ce sunt achiziţiile publice o problemă

Achiziţiile publice derulate de spitale au de­venit o problemă deoarece preţurile diferă sem­nificativ de la un spital la altul. Totodată, au apărut cazuri de aparate medicale extrem de scumpe care zac nefolosite în subsolurile spi­talelor, pentru că nu există personal medical care să le folosească.

În al treilea rând, fondurile alocate sănă­tă­ţii au crescut an de an, însă românii sunt în con­tinuare nemulţumiţi de calitatea servi­ciilor ofe­rite în sistemul de stat. Potrivit datelor pre­zen­tate de participanţii la evenimentul de lansare a proiectului, 31% din pacienţii internaţi în spital au fost nevoiţi să cumpere medicamente sau alte articole pentru tratamentul propriu.

Proiectul ministerului nu vizează însă şi plăţile informale din sistemul de sănătate, un alt fenomen grav cu care se confruntă spitalele şi care până acum nu a fost tranşat de niciun ministru.

Legea sănătăţii, pe ultima sută de metri

Totodată, ministrul sănătăţii Ritli Ladis­lau a anunţat că până la sfârşitul lunii aprilie le­gea sănătăţii va fi lansată în dezbatere publică, pâ­nă acum ieşind din sertarele instituţiei doar primul capitol.

“La sfârşitul lunii, întreaga lege trebuie să apară”, a spus Ritli Ladislau.

Ministerul Sănătăţii a postat vineri pe site-ul propriu un prim capitol din viitoarea lege a să­nătăţii, formă care a rezultat din discuţiile oficialilor instituţiei cu actorii din sistemul sanitar.

Prin acest prim capitol, ministerul propune ca soluţie pentru problemele spitalelor posibi­litatea reorganizării acestora în fundaţii şi scoaterea lor de sub tutela statului astfel încât, prin­tr-o mare autonomie pentru echipa de con­ducere, ar putea să angajeze oameni noi, mai bine pregătiţi, şi să remunereze personalul fără a se supune “rigorilor bugetare”.

Documentul apare la aproape trei luni de la mo­mentul la care autorităţile au retras din dez­batere un alt proiect de lege din domeniul sănă­tăţii, la presiunea opiniei publice. Docu­men­tul precedent avea 14 capitole.

La începutul săptămânii trecute, comisarul european pentru politică regională Johannes Hahn a susţinut la Bucureşti că România trebuie să atragă fonduri europene de 30 de milioane euro săptămânal până la finalul acestui an pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale. Acest lucru înseamnă cam 1,5 mld. euro în acest an, dar nu este destul, pentru că, în discuţie sunt puse nu doar fondurile pentru exerciţiul financiar viitor, ci şi pentru cel prezent (2007-2014).

În 2012 România trebuie să cheltuiască 1,42 mld. euro fonduri structurale, pentru a evita procedura aşa-numită a dezangajării fondurilor. Dar, dacă va atrage în acest an doar 1,42 mld. euro, atunci presiunea se mută pe 2013, când trebuie cheltuite 6 mld. euro pentru ca o parte a fondurilor să nu fie retrase. De aceea, Guvernul şi-a propus să atragă în acest an 3,5 mld. euro din fonduri structurale (6 mld. euro în total cu fondurile agriculturii).

Dar una este să-ţi propui şi alta să şi reuşeşti. Aşa că Guvernul încearcă să îmbunătăţească legislaţia pentru că o parte din dificultăţi vin şi de aici. Aşadar, Executivul a modificat încă odată unele regle­mentări – în special o ordonanţă refe­ritoare la gestionarea financiară a instru­mentelor structurale.

Astfel, a fost redusă cota de recuperare a prefinanţării din cererile de rambursare depuse, de la nivelul de 30% la o cotă cel puţin egală cu cea con­form căreia s-a acordat prefinanţarea la nivelul proiectului. De asemenea, a fost majorată cota maximă de a acordare a prefinanţării de la 10% la 20% pentru proiectele care au integral finanţare ne­ram­bursabilă şi pentru proiectele care au o valoare eligibilă mai mică de 1 mil. lei. Aceste prefinanţări au fost însă destul de controversate. Odată că ele sunt necesare; a doua oară pentru că, fiind prea mari, ar putea să-i determine pe beneficiari să întârzie înaintarea cererilor de rambursare – au destui bani şi nu le mai trebuie alţii, ceea ce afec­tează gradul de absorbţie. Tocmai de aceea, anul trecut Guvernul a redus pre­finan­ţările (şi la observaţiile UE anume că ele sunt prea mari) de la 30% la 10%, dar, iată, a revenit asupra deciziei în cele două cazuri menţionate.

De asemenea, potrivit deciziei Guvernului, pentru beneficiarii aflaţi sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, care sunt obligaţi să depună garanţii pentru obţinerea prefinanţării, s-a creat posibilitatea ca această garanţie să poată fi diminuată pe mă­sură ce este recuperată prefinanţarea. Potrivit ministrului afacerilor europene Leonard Orban, modificarea va permite beneficiarului să-şi îmbunătăţească fluxurile financiare, mai ales dacă această garanţie este constituită de un depozit colateral.

Şi încă un lucru important pentru beneficiarii de fonduri UE: devine obli­gatoriu ca prin contractul/decizia de finanţare beneficiarul să îşi asume un calendar de depunere a cererilor de ram­bursare pe toată durata de imple­mentare a proiectului, calendar care să poată fi modificat de maximum trei ori. Până acum nu exista o astfel de limitare.

Guvernul a modificat şi unele reglementări în privinţa contractelor de achiziţie publică. În primul rând, autorităţile contractante trebuie să încheie contractele de achiziţie publică în cel mult 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de aşteptare prevăzute de lege (care variază de la şase zile la 11 zile), după anunţarea rezultatului procedurii de atribuire.

Necesitatea unei astfel de regle­men­tări a fost justificată de Cristina Trăilă, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achi­ziţiilor Publice: “Această modificare era obligatorie pentru transparentizarea reală a acestui proces, şi mă refer la momentul încheierii contractului de achiziţie publică, pentru că se poate finaliza o astfel de procedură, dar auto­ritatea publică, din motive impu­tabile acesteia, să nu încheie contractul”.

Practica era de a întârzia semnarea unui astfel de contract doar-doar o apărea ceva, iar el va fi atribuit altcuiva mai “prieten” cu autoritatea con­tractantă.

 Ce este nou

 Pe zona fondurilor UE

Cota de recuperare a prefinanţării din cererile de rambursare depuse scade de la nivelul de 30% la o cotă cel puţin egală cu cea conform căreia s-a acordat prefinanţarea la nivelul proiectului.

Cota maximă de a acordare a prefinanţării creşte de la 10% la 20% pentru proiectele care au integral finanţare nerambursabilă şi pentru proiectele care au o valoare eligibilă mai mică de 1 milion de lei.

Devine obligatoriu ca prin contractul/decizia de finanţare, beneficiarul să îşi asume un calendar/grafic de depunere a cererilor de rambursare pe toată durata de implementare a proiectului, calendar care să poată fi modificat de maximum trei ori. (Sunt exceptate de la această limitare proiectele cu o valoare totală mai mare de 50 de milioane de lei şi a căror implementare presupune încheierea a mai mult de trei contracte de achiziţie publică.)

Pe zona de achiziţii publice

Autorităţile contractante trebuie să încheie contractele de achiziţie publică în cel mult 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de aşteptare prevăzute de lege, după anunţarea rezultatului procedurii de atribuire.

Autorităţile contractante au obligaţia de a notifica ANRMAP cu privire la contractele atribuite în cel mult 48 de ore de la data încheierii contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru.

Amenda maximă pentru nerespectarea acestor prevederi este de 40.000 de lei.

“In vederea cresterii gradului de transparenta in ceea ce priveste activitatea companiilor din portofoliul MECMA, Lucian Bode, ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, a dispus publicarea de catre unitatile aflate in subordinea, in coordonarea si sub autoritatea MECMA, in SEAP, a tuturor informatiilor referitoare la procedurile de achizitii publice”, precizeaza comunicatul.

Obligatiile companiilor

- Sa  publice, pana la data de 26.03.2012, in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) anunturile de intentie la procedurile de achizitie publica, aferente programului anual de achizitii publice (PAAP) pe anul 2012, aprobat de fiecare autoritate contractanta in parte;
- Sa publice, pana la data de 26.03.2012, in Sistemul Electronic de Achizitii Publice toate anunturile de atribuire pentru contractele de achizitie publica incheiate;
- Publicarea in Sistemul Electronic de Achizitii Publice a tuturor anunturilor de atribuire pentru contractele de achizitie publice incheiate se va face intr-un termen de 10 zile lucratoare de la semnarea acestora;
- Sa realizeze o analiza fundamentata asupra necesitatii si oportunitatii cheltuielilor derivate din achizitia de servicii de consultanta, in cazul in care se opteaza pentru externalizarea acestor servicii in detrimentul folosirii specialistilor interni.
- O analiza trebuie facuta inainte de a demara procedurile de achizitie referitoare la diversele tipuri de servicii de consultanta, inclusiv serviciile de consultanta juridica din Programul Anual de Achizitii Publice pentru anul 2012.

Durata contractului este de 12 luni de la data atribuirii, iar finantarea va fi asigurata din surse proprii.

Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz are ca principal obiect de activitate extractia si inmagazinarea gazelor naturale. Compania asigura, alaturi de OMV Petrom, aproximativ doua treimi din productia anuala de gaze naturale a Romaniei.

Actionarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, care detine 85,01% din actiuni, iar restul de 14,99% din actiuni apartine Fondului Proprietatea

Sursa: business24.ro

Sursa: www.hotnews.ro

In comunicatul de presa transmis de Consiliul Concurentei (CC), se precizeaza faptul ca s-au efectuat inspectii neprevazute la 11 companii participante la procedura de achizitie publica organizata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) – Administratia Strazilor pentru atribuirea acordurilor cadru de lucrari „Intretinerea si administrarea unor strazi din Bucuresti”.

Valoarea totala estimata a contractelor incheiate cu cele 11 companii, pentru perioada 2011 -2014, este de 1,46 miliarde lei fara TVA (aproximativ 347 milioane euro).

Conform comunicatului de presa, inspectiile au avut loc in cadrul investigatiei declansate de Consiliul Concurentei privind o posibila intelegere intre cele 11 companii de a participa cu oferte trucate (individuale si in asociere) la licitatiile organizate de CGMB prin Administratia Strazilor pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare si plombare a gropilor si bordurilor.

Atribuirea contractelor cadru s-a facut prin organizarea a 6 licitatii, corespunzatoare celor sase sectoare.

“Avem indicii ca ar exista o intelegere intre companiile inspectate de a participa cu oferte formale la cele sase licitatii, fara sa se concureze in mod real. In acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotatie. Este foarte important sa depistam si sa corectam disfunctionalitatile din acest domeniu, astfel incat in final sa avem o cheltuire eficienta a fondurilor publice”, a declarat domnul Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Care sunt cele 11 companii inspectate si care este amenda pe care o risca?

Cele 11 companii sunt: S.C. Tehnologica Radion S.R.L., S.C. Euro Construct Trading 98 S.R.L., S.C. Straco Grup S.R.L., S.C. Delta Antrepriza de Constructii si Montaj 93 S.R.L. (Delta A.C.M. 93 S.R.L.), S.C. Pro Cons XXI S.R.L., S.C. RCV Global Group S.R.L., S.C. Swietelsky Constructii Feroviare S.R.L., S.C. Strabag S.R.L., S.C. Eurovia-Construct International S.A., S.C. Global Service Proiect S.R.L. si S.C. Drum Concept S.R.L..

In situatia in care Consiliul Concurentei va constata incalcarea regulilor de concurenta, companiile implicate risca amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care coopereaza cu autoritatea de concurenta, in cadrul programului de clementa, pot obtine imunitate la amenda sau reduceri substantiale ale amenzilor.

“Reamintim ca din septembrie 2009, autoritatea romana de concurenta a adoptat noile instructiuni privind politica de clementa, instructiuni care se aplica atat intelegerilor orizontale, cat si restrictionarilor verticale foarte grave”, se mentioneaza in comunicatul de presa.

Legea concurentei(nr. 21/1996)interzice orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurentei, in special cele care urmaresc participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte.

 Sursa: www.avocatnet.ro

O altă posibilă explicaţie ar fi că efectiv cele 13 consilii judeţene nu au încheiat niciun contract de deszăpezire, a susţinut Trăilă.

A treia ipoteză luată în calcul este ca alte entităţi de la nivel judeţean să desfăşoare servicii de deszăpezire.

Referitor la deszăpezire, ANRMAP a constatat că multe dintre autorităţile contractante au iniţiat proceduri de achiziţii foarte târziu, în noiembrie 2011, urmărind în mod deliberat să li se blocheze procedura pentru a putea apoi să invoce situaţia de urgenţă şi să încheie contracte prin negociere directă, cu anumite firme, când sunt căderi masive de zăpadă.

“Au fost foarte multe proceduri iniţiate la 1 noiembrie 2011. Am avut noroc poate iarna asta că a venit un pic mai târziu, dar a venit extrem de dificil. Acele entităţi contractante care iniţiază într-o astfel de perioadă urmăresc un singur lucru: ca acele proceduri să se blocheze fie prin contestaţii, fie să invoce că ANRMAP nu le-a verificat documentaţia în termenul prevăzut de lege şi să se ajungă la negocieri fără publicare”, a spus Cristina Trăilă.

Ea a dat exemplul CJ Vrancea, care a aplicat o primă procedură de achiziţii pentru servicii de deszăpezire abia în 29 noiembrie 2011, încheind un contract de peste 2,6 milioane de lei cu firma Sotirex Adjud.

Apoi, în cazul ninsorilor masive, CJ Vrancea a încheiat contracte cu alte firme, prin negociere directă, fără publicarea procedurii în SEAP, iar ANRMAP verifică în prezent aceste cazuri.

“Atât timp cât tu ai încheiat un contract în noiembrie 2011 cu o anumită firmă pentru prestarea serviciilor de deszăpezire, nu ai niciun motiv să închei cu o altă companie, printr-o procedură netransparentă, contracte, chiar dacă – să spunem – ar fi avut nevoie de utilaje şi materiale suplimentare. Putea apela la aceeaşi firmă cu care a încheiat iniţial contracte”, a afirmat şefa ANRMAP.

De asemenea, 9 autorităţi contractante au încheiat târziu contracte de deszăpezire, prin negociere directă cu anumite firme, invocând situaţia excepţională.

În Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Sector 6 a încheiat trei contracte legate de deszăpezire, prin negociere directă, fără anunţ de participare, în luna februarie 2012, de circa 1,3 milioane de lei în total.

De asemenea, ADP Sector 2 a încheiat, prin negociere, trei acte adiţionale la contracte anterioare, cu două firme. Actele adiţionale sunt încheiate în decembrie 2011, la nişte contracte iniţiale de servicii de pază. Pentru două dintre aceste acte adiţionale ANRMAP a oferit valoarea serviciilor: circa 2,9 milioane de lei, în total.

Alte autorităţi care au apelat la achiziţii publice pentru deszăpezire, fără licitaţie publică, sunt: CJ Arad – cinci contracte atribuite în octombrie 2011, Călăraşi – trei contracte din noiembrie 2011, Harghita – trei contracte din noiembrie, decembrie 2011 şi ianuarie 2012, Maramureş – patru contracte din noiembrie, decembrie 2011 şi ianuarie 2012.

În perioada următoare, ANRMAP va verifica cu prioritate şi documentaţiile postate în SEAP pentru lucrări şi alte servicii privind prevenirea inundaţiilor.

“Atrag atenţia asupra unui lucru: vom verifica cu prioritate toate acele documentaţii care sunt deja postate în SEAP şi sunt 54 ale companiilor de apă, ale administraţiilor bazinale şi ale autorităţilor locale referitoare la reamenajarea de diguri, podeţe, albii de râuri. Nu vom avea niciun motiv să invoce circumstanţe imprevizibile şi să încheie astfel de contracte în perioada următoare”, a spus Cristina Trăilă.

Dintre aceste 54 de proceduri de achiziţii, 34 sunt pe fonduri europene.

În context, Trăilă a invitat companiile de apă şi canalizare implicate în aceste achiziţii la discuţii cu experţii ANRMAP, pentru a preîntâmpina eventuale probleme în desfăşurarea procedurilor.

Sursa: financiarul.ro

Actul normativ va intra in vigoare incepand cu data de 1 octombrie 2012.

O.U.G. nr. 114/2011 transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L216 din 20 august 2009.

O.U.G. nr. 114/2011 cuprinde prevederi speciale in materie, indeosebi cu privire la:

- domeniul de aplicare;
- contractele mixte;
- protectia informatiilor clasificate;
- regimul aplicabil contractelor de prestare de servicii;
- regulile privind documentatia de atribuire;
- subcontractarea;
- securitatea informatiei;
- securitatea aprovizionarii;
- procedurile de atribuire;
- procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;
- modalitatile speciale de atribuire a contractului;
- situatia personala a candidatului sau a ofertantului;
- capacitatea tehnica si/sau profesionala;
- caile de atac;
- dispozitii tranzitorii si finale;
- contraventii si sanctiuni;
- anexele.

Sursa: www.avocat-achizitii-publice.ro

Indiferent de achizitie, fie ca este vorba de papetarie sau otel, procedura este aceeasi

Daca de unele contracte se poate ocupa o singura persoana, de altele, complexe si care necesita investigatie pe anumite ramuri, singularitatea nu mai poate face fata in mod eficient.

Exista un manual de instructiuni cu privire la contractele de achizitie, precum si un caiet de sarcini. Totodata, departamentul de achizitii trebuie sa monitorizeze modul de cheltuire al bugetului alocat, sa asigure postarea tuturor cerintelor in programul SEAP ( Sistemul Electronic de Achizitii Publice), unde ofertantii pot vizualiza regulile licitatiilor si inscrierea la ele. Cum ofertantii intampina greutati in completarea documentelor si a formularelor interminabile necesare procesului de achizitie, atat ei cat si partile contractante pot folosi Sistemul Electronic de Achizitii Publice.

Hai la shopping pe SEAP!

Aceasta platforma electronica asigura transparenta procesului si procedurilor de achizitii publice, fiind locul unde autoritatile contractante publica anunturile de intentie si participare. Este imperativ ca fiecare parte contractanta sa detina in biroul aferent un calculator conectat la internet, asta pentru a beneficia de suportul SEAP si de a fi in consonanta cu litera legii.

Sistemul electronic este ca un sfatuitor in ale shopping-ului, fiind mereu actualizat si pus la punct cu toate anunturile noi. Beneficiarii acestei “tarabe electronice” trebuie sa fie permanent monitorizati si instruiti, asta pentru a evita erorile si pentru a fi siguri ca marfa lor este frumos expusa, gata sa fie achizitionata de catre contractanti.

Dupa ce s-a demarat procedura de aplicare la licitatie si a fost publicat anuntul de participare cu documentatia de atribuire atasata, trebuie sa se aiba in vedere natura cererii sau daca au fost nominalizate anumite branduri sau companii, acest lucru fiind necesar pentru a nu favoriza participarea la procedura doar a unor anumite firme si a ingradi accesul altora.

La 3 zile de la data publicarii in SEAP a participarii, ANRMAP (Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice) trebuie sa valideze inceperea procedurii. De aici incolo, termenul maxim este de 52 de zile pentru orice contract de servicii a carui valoare depaseste pragul de 193.000 de euro. Mai trebuie spus ca, in functie de tipul de contract – de furnizare, servicii sau de lucrari – se stabilesc datele limita si valorile contractului.

Sursa: stiri.com.ro

Modernizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (S.E.A.P.) trebuia efectuată iniţial până la 15 octombrie de către administratorul sistemului, Centrul Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, astfel încât procedurile de verificare a documentațiilor de achiziţii publice să fie simplificată, ultima actualizare a sistemului fiind realizată în urmă cu aproape zece ani, respectiv în 2002.

S.E.A.P. va fi închis pentru implementarea unui nou program software care va uşura, va facilita verificarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire. Va exista o fişă de date electronică, adică un document tip, un template, un model, care va fi completat de fiecare autoritate contractantă cu datele specifice unei proceduri. Această fişă de date şi caietul de sarcini vor fi trimise spre verificare A.N.R.M.A.P., iar după verificare, câmpurile fără probleme se vor bloca şi autoritatea contractantă nu va mai trebui să le completeze din nou în cazul respingerii. Astfel, la revenirea documentaţiilor, A.N.R.M.A.P. va verifica doar câmpurile cu probleme, iar ulterior, dacă nu mai sunt observaţii, anunţul/invitația de participare va fi generat/ă automat.

În prezent, fişa de date nu este disponibilă în format electronic, documentaţiile de atribuire sunt urmărite manual de către operatorii A.N.R.M.A.P., iar procesul de verificare trebuie reluat de la început dacă documentaţiile sunt respinse şi revizuite de autorităţile contractante.

Modernizarea SEAP va îmbunătăţi şi securitatea platformei electronice, care trebuie actualizată în raport cu noile cerinţe la nivel european.

Ca o regulă, S.E.A.P. va fi închis pe viitor, atât pe perioada sărbătorilor de iarnă, cât şi a Paştelui!

„Începând cu data de 15 decembrie a oricărui an, nu mai este timp nici pentru o procedură de cerere de ofertă. Conform recomandărilor din raportul de audit al Comisiei Europene pe Programul Operaţional Regional, va fi sistată funcţionalitatea S.E.A.P. pe perioada sărbătorilor de iarnă, dar şi Pascale, în condiţiile în care, inclusiv în ultima modificare a legislaţiei achiziţiilor publice adoptate de Parlament, nu se mai permite folosirea S.E.A.P. în zilele nelucrătoare. De asemenea, auditorii Comisiei Europene au oferit ca exemplu o procedură de achiziție publică care nu poate fi demarată pe 27 decembrie pentru ca depunerea ofertelor să aibă loc imediat după Revelion, aşa cum s-a întâmplat în trecut, când au fost demarate proceduri de achiziţii pe 24 decembrie, iar ofertele au fost deschise pe 1 ianuarie”, precizează Președintele A.N.R.M.A.P., doamna Cristina Trăilă.

Sursa: www.anrmap.ro

Astfel, mii de licitaţii sunt blocate pentru că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) nu are oameni să controleze documentaţiile de atribuire, iar sistemul public de licitaţii este blocat de mai multe luni.

Pe de altă parte, preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă, spunea, în septembrie, că noua legislaţie este “o revizuire fundamentală a sistemului naţional al achiziţilor publice şi că se va îmbunătăţi calitatea acestora” prin aplicarea noii legi şi că orice documentaţie va fi citită în maximum 14 zile.

Peste 1.400 de licitaţii, blocate din cauza birocraţiei

Spitale, drumuri judeţene şi şcoli nu pot fi reabilitate pentru că procedurile de licitaţie sunt blocate. Drept urmare, România nici nu atrage fonduri europene, nici nu angajează creditele bugetare existente.

Experţii susţin că autorităţile trebuia să ia măsuri înainte de a schimba legislaţia. “ANRMAP, care are experienţă şi ştie ce presupune verificarea unei documentaţii, ştia ce înseamnă implementarea unui control exante. Nu faci o lege, dar nu ai cum să o implementezi. E ca şi cum ţi-ai trage singur scaunul de sub picioare”, au explicat reprezentanţii firmelor specializate pe elaborarea documentaţiilor de achiziţii publice pe fonduri europene.

Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu, în prezent sunt blocate aproximativ 1.200 legate de dezvoltare regională.

Răspundere diluată

“S-a blocat totul în ţară. Banii alocaţi pentru investiţii, atragerea fondurilor europene. Dacă vom continua aşa şi nu vom face investiţii, nu vom avea nicio şansă să mai atenuăm din efectele crizei”, au precizat surse guvernamentale.

Nici Comisia Europeană nu este prea încântată de noua modificare legislativă. Reprezentanţii CE spun că, în prezent, achiziţiile care angajează fonduri europene sunt controlate de prea multe instituţii, iar răspunderea se diluează din cauza acestei birocraţii.

“Concluzia CE a fost că, în România, am complicat prea mult legislaţia, am adus prea multe instituţii să controleze. Ei spun aşa: «Pe mine nu mă interesează înainte de licitaţie cum vă organizaţi voi controlul. Pe mine mă interesează ca, la final, de legalitatea şi corectitudinea implementării fondurilor să răspundă autoritatea de management care gestionează Programul Operaţional respectiv»”, a declarat, recent, ministrul Dezvoltării şi Turismulu, Elena Udrea, pentru hotnews.ro.

14 zile s-au făcut luni întregi

În timp ce ANRMAP susţinea în septembrie, atunci când s-a schimbat legea, că după publicarea anunţului de licitaţie pe SEAP instituţia va emite acceptul sau va respinge intenţia de organizare a unei proceduri de achiziţie şi că va informa autoritatea contractantă de decizia pe care au luat-o, zeci de autorităţi locale aşteaptă de mai bine de o lună un răspuns.

Au pus carul înaintea boilor

Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, licitaţiile sunt blocate pentru că ANRMAP nu ar avea oameni să verifice toate documentaţiile înainte de demararea unei licitaţii.

“Suntem în situaţia în care diferite instituţii, precum ANRMAP, trebuie să verifice licitaţiile pe SEAP. Acum suntem iar în blocaj, pentru că pe SEAP au fost demarate numai 60 – 80 din cele 1.400 de licitaţii ce trebuiau să fie demarate, pentru că ANRMAP nu are oameni să verifice licitaţiile. Acest lucru se întâmplă din septembrie 2011″, a afirmat, recent, Laszlo Borbely.

“ANRMAP nu are oameni să verifice. 1.400 de achiziţii trebuiau demarate. Acest lucru se întâmplă din septembrie “
LASZLO BORBELY, ministrul Mediului

REACŢIE

ANRMAP: “Noi verificăm manual”

Potrivit reprezentanţilor Autorităţii, de vină ar fi cei care nu au finalizat sistemul de achiziţii publice online (SEAP) şi nu ANRMAP-ul.

În vreme ce cheltuielile totale ale statului cresc cu 1,7%, creşterea de 11% înregistrată la bunuri şi servicii, reprezintă cel mai mare procent de creştere între principalele capitole de cheltuieli bugetare.
Astfel, cu cele peste 7 mld. euro care ar urma să meargă spre achiziţii de bunuri şi servicii, bugetul de cheltuieli îl va depăşi, la acest capitol, pe cel din 2009 şi 2010.
Cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii au fost înregistrate în 2008, când achiziţiile au însemnat 9,1 mld. euro. Este de remarcat că 2008 a fost un an electoral, ca şi 2012.
Aşadar, în 20 de ani de la revoluţie, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma să înregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii, de 9,1 mld. euro, respectiv 7,4 mld. euro.

Două sunt canalele prin care un stat poate impulsiona economia, este vorba de investiţii şi de achiziţii, însă, în condiţiile în care veniturile statului devin o problemă cu “n” necunoscute, reducerea cheltuielilor, inclusiv cu bunurile şi serviciile, este una dintre soluţiile imediate de păstrare în frâu a deficitului.

Deficitul bugetar pentru 2012 este limitat prin proiectul legii bugetului la 1,9% din PIB, dar cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc cu 11,2%, în vreme ce acelea cu investiţiile cresc cu 7,5%, la 37,8 mld. lei, potrivit legii bugetului pe 2012.
Analistul economic Aurelian Dochia punctează un lucru esenţial: este clar că statul nu poate funcţiona din nimic şi trebuie să facă achiziţii, dar important este pe ce îşi cheltuieşte banii.

“Una este ca banii să fie cheltuiţi pentru medicamente, pentru sănătate, şi alta să fie alocaţi pentru înnoirea parcului auto al Parlamentului. În mare măsură cheltuielile cu bunuri şi servicii care au fost realizate puteau fi amânate. Trebuie discutat de la caz la caz. Chiar dacă se cumpără fax-uri sau computere, în funcţie de situaţia instituţiei care cumpără achiziţiile pot fi justificate sau nejustificate.”

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ştie pe ce va merge creşterea de la anul în privinţa achiziţiilor: “Pe achiziţia de combustibil. Au nevoie de maşini să meargă prin ţară în campanie”.

Pârvan readuce în discuţie secretomania care însoţeşte bugetul de cheltuieli şi de faptul că acesta este făcut “la grămadă” şi nu pe proiecte clare în aşa fel încât nimeni să nu dea “raportul”.

“Am cerut să ni se spună cât costă întreţinerea clădirilor de protocol ale ministerelor şi instituţiilor, pentru că sunt puzderie de astfel de locuri, la mare, la munte. Nu ni se spune. De ce?”

Ministerele care beneficiază de cele mai mari creşteri la capitolul bunuri şi servicii în 2012 sunt Ministerul Muncii, cu un plus de 27,6% (313,5 mil. lei) şi Ministerul Economiei cu un plus de 21% faţă de anul acesta.

La celălalt pol, Ministerul Administraţiei şi Internelor pierde cel mai mult – un minus de peste 33% faţă de acest an, când are pe mână pentru achiziţii de bunuri şi servicii 760 milioane de lei.

Unele dintre cele mai mici sume pentru achiziţii de bunuri şi servicii le va avea, în 2012, Ministerul Transporturilor (9 milioane de lei), care este însă campion la alte cheltuieli, de pildă cele cu subvenţiile pentru multele din companiile din subordine şi care sar de un miliard de lei.

Problema achiziţiilor statului este una spinoasă pentru că nu există la acest moment, de pildă, o centrală de achiziţii, adică o instituţie a statului care să achi­ziţioneze, să spunem, la nivel central. Drept urmare, fiecare instituţie achiziţionează pe cont propriu şi, de multe ori, dintr-o singură sursă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra preţului corect de achiziţie.

Aurelian Dochia consideră că este necesar un sistem mult mai riguros de control a tot ceea ce ţine de achiziţiile publice.

“Dacă ar exista o centralizare a achiziţiilor publice, probabil şi preţurile ar fi mai bune. Şi s-ar evita aranjamente care se pot face la nivel local. Dar asta nu ne garantează că la nivel central nu se pot face aranjamente.”

Sub presiunea scăderii veniturilor bugetare, Guvernul a decis în 2010 să reducă salariile bugetarilor cu 25% şi să majoreze TVA de la 19% la 24%, lucru care s-a reflectat în scăderea vânzărilor şi în prelungirea perioadei de lâncezeală a economiei. Dar, la nivelul cheltuielilor statului cu achiziţiile, nu s-a văzut din statistici o prea mare determinare în a face economii.

Anul trecut premierul Emil Boc a spus că, în 2011, cheltuielile cu bunurile şi serviciile ar urma să scadă cu 20%. Însă ceea ce arată execuţiile bugetare este altceva. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut, de pildă, în august cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut.

În septembrie erau cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2010, în vreme ce în octombrie au fost cu 4,4% mai mari, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, în 10 luni din 2011, statul a cheltuit pe bunuri şi servicii 24,36 mld. lei, faţă de 23,33 mld. lei în primele 10 luni ale lui 2010. Unde este atunci reducerea de 20% anunţată de premier? În plus, ele vor creşte în 2012 cu peste 11% faţă de valoarea estimată în 2011.

Ministerul Finanţelor are următoarea explicaţie pentru creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în octombrie. Ele s-au majorat cu 4,4% în octombrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent datorită plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente.

Cea mai mare creştere s-a înregistrat la bugetele locale (16,1%) ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale.

Doar că Pârvan de la AOAR crede că această explicaţie este praf în ochi întrucât Finanţele motivează astfel creşterea, dar în bugetul Ministerului Sănătăţii nu se vede nicio “mişcare” de sume.

Aurelian Dochia găseşte curios că în 2012 bunurile şi serviciile sunt capitolul de cheltuieli bugetare care creşte cel mai mult: “Trebuie să aşteptăm justificarea. Să vedem unde se duc banii. Pot să apară suspiciuni, cu atât mai mult într-un an electoral, având în vedere experienţa din trecut, când mare parte din achiziţiile publice au fost o formă de dirijare a banilor spre anumite interese”.

Dacă vorbim de achiziţii publice într-un an electoral, cum este 2012, trebuie spus că programul de guvernare al USL (PSD, PNL şi PC) prevede o reducere cu 50% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, lucru care ar permite în opinia acestor partide o economie la buget care ar permite o relaxare fiscală, în special o reducere a impozitării pe veniturile salariale şi a CAS-ului plătit de angajatori.

Premierul a spus că achiziţiile “cad” anul acesta cu 20%, dar Pârvan crede că realitatea îl va contrazice.

Sursa: zf.ro

]]> http://licitatiiseap.ro/statul-cheltuieste-74-mld-euro-pe-bunuri-si-servicii-in-2012-cel-mai-mare-buget-la-acest-capitol-dupa-anul-electoral-2008/feed/ 0 http://licitatiiseap.ro/ue-vrea-reguli-noi-pentru-licitatiile-publice-ce-va-inlocui-cel-mai-mic-pret/ http://licitatiiseap.ro/ue-vrea-reguli-noi-pentru-licitatiile-publice-ce-va-inlocui-cel-mai-mic-pret/#comments Tue, 22 Nov 2011 07:41:36 +0000 admin http://licitatiiseap.ro/?p=592 Noile reguli din UE privind achiziţiile publice ar permite autorităților să ofere contracte  celui mai inovativ licitant, şi nu celui care oferă cel mai mic preţ, arată o rezoluţie adoptată astăzi de Parlamentul European. Deputaţii europeni mai cer Comisiei pașapoarte pentru achizițiile publice pentru simplificarea licitațiilor.

Rezoluția prezintă poziția Parlamentului European înaintea unei propuneri legislative majore pentru revizuirea regulilor privind achizițiile publice în UE. Comisia Europeană va prezenta propuneri de reformă în decembrie. Rezoluția a fost adoptată prin vot liber, cu ridicare de mâini.

Problema a fost sesizată de inspectorii Consiliului Concurenţei (CC), în urma unei investigaţii efectuate în domeniul achiziţiilor publice.

O analiză comparativă privind nivelul preţurilor din contractele cu diferite autorităţi şi al celor practicate pentru clienţi neguvernamentali pentru un număr de patru produse, respectiv motorină euro 5, ulei, cartofi şi hârtie xerox, a indicat că preţurile din contractele de achiziţii publice nu sunt mai mici decât cele facturate altor clienţi, scrie Mediafax.

“O atenţie deosebită trebuie, însă, acordată şi pe viitor procesului de monitorizare al achiziţiilor publice. Practicarea, în unele cazuri, a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală”, se arată în raportul CC.

Instituţia apreciază că, în acest caz, colaborarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice, atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi, precum şi al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor, se va repercuta favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri şi servicii de către autorităţile contractante.

Sursa: Mediafax

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a afirmat că această iniţiativă reprezintă un exerciţiu important şi o reformare a sistemului de achiziţii.

Sursa: Mediafax

Mai exact, nici o invitatie/anunt de licitatie nu se va mai putea transmite spre publicare, fara ca in prealabil, documentatia de atribuire aferenta sa primeasca avizul inspectorilor autoritatii nationale de monitorizare a achizitiilor publice (ANRMAP), care va verifica doar conformitatea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice.

Masura are ca scop sa elimine criteriile care directioneaza sau restrictioneaza participarea unor firme la procedurile de achizitie publica si reducerea numarului de licitatii contestate.

In termen de maximum 14 zile de la data primirii documentatiei in SEAP, ANRMAP are obligatia:
a) de a emite autoritatii contractante acceptul in vederea initierii procedurii de atribuire, daca prevederile din documentatia de atribuire sunt conforme cu prevederile legale privind achizitiile publice;
b) de a informa autoritatea contractanta asupra neconformitatilor constatate la nivelul documentatiei de atribuire si a motivului pentru care acestea nu sunt in concordanta cu prevederile legale privind achizitiile publice.”

Hotararea de Guvern nr. 801/2011 publicata in Monitorul Oficial nr. 563 din 8 august 2011.