Astfel, merita luata in considerare gama de servicii care poate fi furnizata de un expert in domeniu. Pe langa faptul ca se dovedeste a fi mai putin scump pe termen lung, este foarte probabil ca sansele tale de succes sa creasca daca esti in mainile unui expert.
Licitatia.ro, spre exemplu, furnizeaza incepand cu anul 2004 un serviciu profesional de monitorizare a licitatiilor si
servicii de suport pentru sute de companii, punandu-le in legatura cu viitoare oportunitati in domeniul lor de activitate, ajutandu-le sa-si dezvolte afacerea prin intermediul pietei achizitiilor publice.

Serviciul de notificare oferit de Licitatia.ro transmite oportunitatile privind licitatiile existente in Romania, si Uniunea Europeana la cateva ore de la publicare.

Fiecare licitatie este evaluata si introdusa la categoria cea mai potrivita; Alertele zilnice cu licitatii sunt apoi
transmise clientilor prin email detailind oportunitatile care exista. Aceasta lucru salveaza timpul si banii clientilor in ceea ce priveste cautarea licitatiilor potrivite domeniului lor, si ei sunt linistiti stiind ca nu au sa rateze nicio licitatie valoroasa.

Legea parteneriatului public-privat adoptată anul trecut este nefuncţională.
Există încă complicităţi între instituţiile sta­tului care fac achiziţii şi companiile private şi de aici apar nu doar pierderile financiare ale statului, ci şi întreaga neîncredere în corectitudinea licitaţiilor, chiar dacă ele sunt corecte – acestea au fost câteva dintre concluziile seminarului “Eficienţa în achiziţii publice – o piaţă de 20 mld. euro anual. Cum poate fi scos din anonimat parteneriatul public-privat”, organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Popovici Niţu & Asociaţii şi compania Octagon Contracting & Engi­neering.

Ce trebuie modificat în legea achiziţiilor publice – o piaţă de 20 mld. euro anual – cum funcţionează legea parteneriatului public-privat dorită de oamenii de afaceri, dar blocată pe undeva pe la Bruxelles, de ce nu se fac rapoarte zilnice privind cheltuielile statului, de ce nu sunt publicate ele pe internet, de ce statul, cel mai mare cumpărător, nu-şi foloseşte această putere făcând achiziţii în mod centralizat şi câştigând astfel – pentru că obţii întotdeauna un preţ mai bun când cumperi mai mult? Acestea au fost câteva dintre întrebările la care invitaţii ZF au încercat să răspundă.

Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Moni­torizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prezentă la eveniment, a admis că sistemul de achiziţii publice are multe lipsuri provo­cate de cadrul instituţional incomplet, este grevat de prea multe instituţii, iar legile au fost modificate de prea multe ori.

Însă ea a anunţat că vor fi luate măsuri în continuare pentru o mai bună funcţionare. Între acestea se numără elaborarea unor norme care ar urma să standardizeze ce­rinţele de calificare şi documentaţia de atribuire a unui contract de achiziţie publică. Odată standardizate aceste cerinţe, ele nu vor mai putea fi contestate de competitorii înscrişi la licitaţie pentru obţinerea con­tractului de achiziţie publică, lucru care va conduce la stoparea avalanşelor de con­testaţii care întârzie încheierea unor con­tracte de achiziţie publică.

Numărul de contestaţii ale licitaţiilor de achiziţie publică venite din partea opera­torilor economici a crescut de la an la an, ajungând, în 2010, la 8.000, adică 15% din numărul total al procedurilor iniţiate în SEAP, de 61.000.

Ce spune despre asta Bogdan Lehel Lorand, şeful CNSC? Lorand crede că anul acesta numărul contestaţiilor se va stabiliza la aproximativ 7.000. “Nu ne putem aştepta ca problemele să dispară peste noapte. Sunt anumite reflexe care au rămas. Nu doar autorităţile sunt de vină, toate sunt făcute în complicitate cu ope­ratorii economici”, a arătat el.

Alexandros Ignatiadis, director general al companiei Octagon Contracting & Engi­nee­ring, a susţinut că legislaţia se modifică prea des (“după ritmul de upgradare suntem mai avansaţi decât Microsoft”), arătând că cea mai mare problemă este lipsa asumării răspunderii din partea reprezentanţilor statului şi a unui sistem de evaluare şi penalizare.

Alin Ivan, membru al Asociaţiei Spe­cialiştilor în Achiziţii Publice din România (ASAPRO), a evidenţiat neîncrederea şi suspiciunea care înconjoară sistemul achiziţiilor publice, arătând că, în multe cazuri, autorităţile contractante sunt tratate incorect de către firmele interesate să participe la licitaţii şi asta pentru că nu cred în corectitudinea licitaţiilor.

Unul dintre subiectele dezbătute a fost ineficienţa legii privind parteneriatele de tip public-privat. Legea a fost adoptată anul trecut şi se află acum la Bruxelles care vrea să vadă dacă este în acord cu reglementările europene. Bruxellesul este nemulţumit de lege, în vreme ce specialiştii prezenţi la seminarul ZF au susţinut că ea este chiar nefuncţională.

Florian Niţu, managing partener al Popo­vici Niţu & Asociaţii, specialist pe achiziţii pu­bli­ce, a afirmat că este inaplicabilă pentru că este extrem de schematică, foloseşte noţiuni noi şi gre­şite, nu foloseşte termeni consecvenţi, drept ur­mare, spune el, nu poţi folosi parteneriarul public-privat dacă nici măcar nu îi înţelegi noţiunile.

“O lege a parteneriarului public privat trebuie să privească proiecte complexe, de pildă construcţia unui aeroport”, a arătat el.

Mihai Ianciu, vicepreşedinte al UTI, a opinat că parteneriatul public-privat este greu de aplicat inclusiv din cauza atmosferei din zona publică. Contează foarte mult climatul de business şi declaraţiile publice. Când faci declaraţii contradictorii este greu să atragi finanţare, a arătat el.

Liviu Drăgan, CEO al TotalSoft, a pledat pentru extinderea achiziţiilor publice în SEAP, arătând însă că pentru asta este nevoie de finanţare care acum nu există.

CRISTINA TRĂILĂ, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)

Pentru limitarea contestaţiilor, cerinţele de calificare şi documentaţia de atribuire a unui contract de achiziţie publică vor fi standardizate. Odată standardizate, ele nu vor mai putea fi contestate.

Normele metodologice la Ordonanţa 34/2006 privind achiziţiile publice vor fi modificate astfel încât să fie eliminate conflictele de interese şi lipsa de transparenţă.

SEAP oferă transparenţă, dar nu face economii.

SEAP trebuie să fie în curtea ANRMAP, nu a Ministerului Comunicaţiilor care oferă doar suportul tehnic.

Problema eficienţei cheltuirii banului public este la Curtea de Conturi, nu la ANRMAP. Noi înaintăm dosarele cu probleme la DNA sau la Curtea de Conturi.

Există foarte multă reticenţă faţă de achiziţiile publice în sistem centralizat, care ar aduce economii, din cauza a 40 de ani de centralism.

BOGDAN LEHEL LORAND, preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC)

Legea achiziţiilor, chiar dacă nu este perfectă, a fost îmbunătăţită pentru că, în 2006, de exemplu, cel care organiza licitaţia soluţiona şi contestaţiile şi, evident, că îşi dădea sieşi dreptate. Dar mai sunt anumite reflexe.

CNSC a dat în 2010 dispoziţii de remediere a contractelor de achiziţie în valoare de 9 mld. euro şi a dispus măsura extremă a anulării contractelor, în valoare de 2,7 mld. euro.

Sunt 80.000 de proceduri de achiziţie care se iniţiază în SEAP în fiecare an. Am modificat legea astfel încât să eliminăm preţurile de dumping cu care se câştiga o licitaţie, după care preţul era umflat prin contracte adiţionale. Nu mai acceptăm “preţul neobişnuit de scăzut” – care înseamnă 85% din valoarea estimată a contractului.

Dacă există nereguli în achiziţii, acestea nu pot fi făcute decât cu complicitatea operatorilor economici cu autoritatea publică.

ALEXANDROS IGNATIADIS, director general al Octogon Contracting & Engineering

Sistemul este corupt şi ineficient, dar niciodată nu există niciun vinovat. Problema principală este marea discrepanţă dintre retorică şi realitate.

Funcţiile publice care decid ce cheltuieli trebuie făcute sunt percepute ca dregătorii aducătoare de rente şi nu ca un serviciu public. Funcţia de ministru nu este văzută ca o datorie, ci ca o recompensă pentru că ai adus voturi.

Primul element pentru îmbunătăţirea situaţiei este creşterea transparenţei, a eficienţei. Noi dăm acum medici afară, dar cumpărăm carduri biometrice de ultimă oră

Aşa cum la şcoală copii primesc note sau în firme se fac bilanţuri şi funcţionarii trebuie să răspundă, să fie evaluaţi.

Este nevoie de elaborarea programelor investiţionale de lungă durată. Acum vine unul, începe să facă un drum, vine altul şi uită de el şi ne trezim cu zeci de proiecte începute şi niciunul terminat.

FLORIAN NIŢU, managing partener al Popovici Niţu & Asociaţii

Legea actuală a parteneriatului public-privat este inaplicabilă pentru că este extrem de schematică, foloseşte noţiuni noi şi greşite, nu foloseşte termeni consecvenţi.

Legea parteneriatului public-privat conţine elemente care se regăsesc în legea achiziţiilor publice. O lege a parteneriarului public-privat trebuie să privească proiecte complexe, de pildă construcţia unui aeroport.

Termenul de “aport în natură” din legea parteneriatului public-privat este o greşeală pentru că contribuţiile pot fi de toate tipurile, chiar şi financiare, şi atunci nu mai avem un parteneriat public-privat, ci unul de concesiune de lucrări.

Parteneriatul public-privat este mult mai mult decât concesiunile de lucrări şi achiziţiile publice. Dar nu poţi avea avea un parteneriat public-privat dacă nu îţi este clar ce este.

LIVIU DRĂGAN, CEO al TotalSoft

În legea achiziţiilor publice există o diluare a responsabilităţii achizitorului. Acestuia trebuie să i se dea o responsabilitate de decizie.

Cu SEAP poţi să faci mai multe, dar trebuie finanţat, pentru că acum este învechit. Acum doar 10% din achiziţiile publice se derulează exclusiv prin SEAP, lucru care aduce, totuşi, economii de milioane de euro. S-ar face mult mai multe economii dacă 70% din achiziţii s-ar derula exclusiv prin sistemul electronic.

Fragmentarea responsabilităţilor afectează SEAP. Este nevoie de un management al contractelor după ce achiziţia a fost efectuată, pentru că, dacă tot ai acest sistem, ar trebui să arăţi şi cum se dezvoltă contractul, ce plăţi sunt făcute sau stadiul de realizare a proiectului. În SEAP trebuie publicate toate documentele.

Trebuie introdusă facturarea electronică. SEAP trebuie extins şi la vânzarea de active.

MIHAI IANCU, vicepreşedinte al UTI

Trebuie realizată o pregătire serioasă a personalului din instituţiile care fac achiziţii publice, pentru că acestea nu au specialişti pe achiziţii care este un domeniu stufos.

SEAP a fost creat în 2004, atunci era un serviciu modern, dar acum este învechit. După patru ani de exploatare îi trebuie un refresh serios.

Dezvoltarea de noi proceduri în SEAP ar aduce o flexibilitate, ar elimina posibilităţile de fraudare.

Organizarea procedurilor de achiziţie integral electronic ar aduce economii.

Nu am făcut observaţii pe marginea legii parteneriatului public-privat pentru că nu ne aşteptam să ni se răspundă.

Parteneriatul public-privat este greu de aplicat inclusiv din cauza atmosferei din zona publică. Contează foarte mult climatul de business şi declaraţiile publice. Când faci declaraţii contradictorii este greu să atragi finanţare.

LAURENŢIU PLOSCEANU, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii

Este foarte bine că guvernul a acceptat utilizarea normelor la contractele de infrastructură FIDIC (norme instituite de Asociaţia Mondială a Inginerilor în Construcţii şi acceptate la nivel internaţional, prin care, spre exemplu, se prevăd soluţii standard în caz de conflict între furnizor şI beneficiarul unei lucrări – n. red.).

Statul trebuie să fie mai atent decât altă dată la filtrarea calităţii antreprenorilor; spre exemplu, există firme care au aici poziţii foarte dure faţă de statul român, dar pe pieţele de unde vin au mari probleme.

Ar trebui creat un software care să urmărească contractele încheiate de autorităţi şi să fie publicate pe un site special sau pe site-urile fiecărei instituţii toate contractele încheiate.

http://www.zf.ro/eveniment/

 Facilitati oferite abonatilor www.licitatia.ro:

1. Acces la toate licitatiile publicate in SEAP, Monitorul Oficial VI, BRM, Ziare.
2. Alerte zilnice pe e-mail cu toate licitatiile publicate in ziua respectiva.
3. Acces la licitatii din Romania, UE, si la Castigatorii licitatiilor din Romania.
4. Acces la Caiete de sarcini, Documentatii, textul integral al licitatiilor de achizitii.
5. Acces la RSS pe domenii de activitate.

Pentru abonare pe anul 2011 accesati urmatorul link: LICITATIA.RO 2011.

Situaţiei de mai sus i se va adăuga şi o ipotetică grăbire a absorbţiei miliardelor de euro, bani nerambursabili de la Uniunea Europeană, care nu pot fi obţinuţi în absenţa unui sistem de licitaţii publice – când este vorba despre bani ceruţi de autorităţi – bine pus la punct şi a unor competiţii corecte între ofertanţi.

sursa

Ziarul Financiar

http://www.zf.ro/eveniment/cine-si-cum-sa-controleze-miliardele-de-la-bruxelles-sau-miliardele-statului-date-pe-achizitii-7683835

Licitatiile publicate in SEAP sunt aranjate sau nu.

Acesta i-a raspuns astfel lui Radu Berceanu, ministrul Trans­porturilor, care i-a descris situatia in care companii romanesti sau vest-europene castiga un contract propunand preturi minime, castiga licitatiile in mod corect, iar apoi cer mai multi bani, amenintand cu blocarea lucrarilor. Dialogul dintre Nadler si Berceanu a avut loc in limba franceza, in timpul unei conferinte pe tema achi­zitiilor publice.

Autoritatea Nationala pen­tru Reglementarea si Moni­to­rizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) a lansat in dezbatere publica ideea instituirii unor modele de contracte in do­meniile transporturi, mediu si energie. „Este un demers pen­tru o mai buna aplicare a transparentei si a principiului concurentei. Vom continua sa lucram si la modele de contracte de concesiune si Caiete de Sarcini”, a spus Cristina Traila, presedintele ANRMAP.

Berceanu a afirmat ca legislatia romaneasca in domeniul achizitiilor publice se aseamana cu cea din UE, insa este pusa diferit in practica, contestatiile  fiind folosite doar pentru a sicana si a lungi anumite proceduri.

De asemenea, ANRMAP a lansat in dezbatere publica un proiect de hotarare de guvern care ar stabili infiintarea unei unitati centralizate pentru achizitiile publice, in subordinea Ministerului Finantelor. ..

sursa: financiarul.ro  21.05.2010

Noua institutie, denumita Unitatea centralizata in domeniul achizitiilor publice de produse si servicii destinate administratiei publice centrale, va elabora o strategie de achizitie si va cumpara in nume propriu produse pentru alte autoritati contractante. Tot in sistem centralizat vor fi achizitionate produse de papetarie si birotica.

“Achizitiile publice efectuate de Unitate vor fi realizate in cele mai avantajoase conditii din punct de vedere economic prin utilizarea modurilor de contractare cele mai eficiente si in conditii de transparenta care sa favorizeze cel mai larg acces al operatorilor economici interesati”, se arata in proiectul hotararii de guvern care reglementeaza noua structura.

Documentul releva insa ca pentru anul 2010 autoritatile administratiei publice centrale vor continua sa incheie contracte de achizitii publice si acorduri-cadru, in conditiile in care aceste achizitii nu fac obiectul unor contracte sau acorduri-cadru incheiate de catre Unitate.

Unitatea va fi condusa de un director, functionar public, numit prin ordin al ministrului de finante, va primi consultanta de specialitate de la celelalte directii din minister si va include 50 de functionari publici si angajati contractuali preluati prin transfer din compartimentele interne de achizitii ale institutiilor pentru care sunt efectuate achizitiile.

Masura vine pe fondul discutiilor privind ineficienta sistemului actual de achizitii care le permite autoritatilor sa cumpere la preturi diferite aceleasi produse.

Premierul Emil Boc a anuntat, in urma cu o luna, ca Guvernul ia in calcul infiintarea unui “punct de comanda” care sa avizeze achizitiile de produse de birotica pentru toate ministerele, prin intermediul unui sistem in care consumabile ca pixuri si hartii sa fie cumparate de la acelasi furnizor si la un pret comun.

El a apreciat ca din noul sistem ar rezulta o serie de economii. Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice, Cristina Traila, a declarat ulterior ca va propune Guvernului infiintarea unei unitati in subordinea Ministerului Finantelor care sa centralizeze achizitiile de autoturisme, mobilier si birotica derulate de ministere, precum si de catre agentii si companii subordonate autoritatilor centrale.

sursa:

zf.ro 23 05.2010

Monitorul isi propune doar sa observe, si acolo unde apar probleme, sus­piciuni de coruptie sa atraga atentia. „Ne dorim ca Timisoara sa fie un experiment, de punere in aplicare a acestui nou me­canism de realizare a transparentei con­tractelor publice”, a precizat Radu Nicosevici, pre­se­dintele Academiei de Advo­cacy Timisoara. Se pare ca acest deziderat va fi destul de greu de pus in practica, desi au fost invitati reprezentanti ai mai multor autoritati locale si judetene, dar si ai companiilor de stat care deruleaza contracte publice, prezenta acestora fiind destul de slaba.

sursa:

financiarul.ro  26.05.2010

“Ne intereseaza cate suluri de hartie si alte maruntisuri sunt cumparate in loc sa vedem finalitatea. Nu reusim sa accesam fonduri UE pentru ca orice fisa tehnica este contestata. Nu mai este nevoie sa o spun, sunt fonduri europene in valoare de sute de milioane de euro care in acest fel nu se consuma”, a mentionat Gabriel Sandu prezent joi la conferinta Ziua Comunicatiilor 2010.

• Ministrul Comunicatiilor: Cand am lansat eRomania, toata industria trebuia sa fie in picioare

Ministrul Comunicatiilor a vorbit de asemenea despre strategia eRomania, amintind ca nu este vorba doar despre un site de 500 milioane euro.

“eRomania nu este doar un site de 500 milioane euro. Este o strategie de interconectare a insulitelor informatice din administratie din prezent. Dupa 20 de ani, nu avem nimic. Ne trebuie inca 20 de ani sa interconectam toate aceste sisteme sau sa stergem tot ce s-a facut pana acum. Cand am lansat eRomania toata industria trebuia sa fie in picioare, trebuia sa stie ca aceasta este o baza pentru urmatorii ani”, a mai spus ministrul.

Strategia eRomania isi propune sa duca la crearea unui sistem national de e-guvernare prin care autoritatile promit interconectarea administratiei centrale si locale si informatizarea tuturor serviciilor publice pentru cetateni si firme. Pentru 2010-2013 autoritatile au estimat ca vor aloca 500 milioane euro, fonduri atat publice cat si europene. Intr-un interviu acordat la inceputul acestei luni pentru HotNews.ro, Toma Cimpeanu, seful echipei e-Romania in Ministerul Comunicatiilor (MCSI) a estimat ca alte circa 500 milioane euro vor intra in acest sistem in perioada 2014-2017, fara ca lucrurile sa se opreasca aici.

Platile in afara contractelor publice: 2,4 mld. €

Transparency International si Academia de Advocacy Timisoara au organizat ieri, la Timisoara, un seminar prin care au dorit informarea autoritatilor publice din regiune, dar si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale asupra impunerii unui nou mod de supervizare a con­tractelor derulate cu bani publici. „In Romania se estimeaza ca platile „in afara contractelor” sunt in jur de 2,4 miliarde de euro anual”, a declarat Victor Alistar, director executiv al Transparency International Romania. Pentru eliminarea pe cat posibil a acestor plati, cele doua organizatii negu­ver­namentale si-au propus sa puna in practica ceea ce se numeste un Pact de integritate. Mai precis, ONG-urile ar urma sa aiba rolul de supervizare si monitorizare in contractele de achi­zitii publice. „Organizatiile socie­tatii civile ar avea rol de monitor, nu ar lua parte la evaluarea dosarelor sau la luarea deciziei. Aceste atribute sunt exclusiv rolul autoritatii contrac­tante.

Monitorul isi propune doar sa observe, si acolo unde apar probleme, sus­piciuni de coruptie sa atraga atentia. „Ne dorim ca Timisoara sa fie un experiment, de punere in aplicare a acestui nou me­canism de realizare a transparentei con­tractelor publice”, a precizat Radu Nicosevici, pre­se­dintele Academiei de Advo­cacy Timisoara. Se pare ca acest deziderat va fi destul de greu de pus in practica, desi au fost invitati reprezentanti ai mai multor autoritati locale si judetene, dar si ai companiilor de stat care deruleaza contracte publice, prezenta acestora fiind destul de slaba.

sursa: HotNews.ro 27 mai

 Vineri, 27 mai, ministrul Ministerului Finantelor Publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu semna un ordin prin care ministerul condus de dumnealui suspenda procedurile de achizitii publice de servicii, produse sau lucrari. Nu va lasati inselati, suspendarea cu pricina este anuntata pentru o perioada limitata:

30 DE ZILE, numai taierile salariale ale bugetarilor sunt pana la sfarsitul anului 2010.

Informarea, aparuta ieri de pe site-ul oficial al Ministerului Finantelor Publice este urmatoarea: “In vederea reducerii cheltuielilor bugetare si asigurarii eficientei utilizarii fondurilor publice, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1737/27.05.2010, se sisteaza initierea oricaror proceduri de achizitii publice de sercivii, produse, sau lucrari pentru o perioada de 30 de zile, cu exceptia achizitiei publice de servicii juridice si a celor din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Procedurile vor fi reluate dupa reanalizarea de catre conducerea ministerului a necesitatii si oportunitatii fiecarei achizitii publice.”

 Sursa:  Ro-News, 29 Mai 2010,

Ordinul se aplica atat ministerului, cat si companiilor subordonate si interzice, de asemenea, achizitia de aplicatii software, aparatura si “alte asemenea”.

Potrivit unui proiect al Ministerului Finantelor, achizitiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar si de servicii informatice, de curatenie, de asigurare si transport aerian efectuate de catre institutiile publice centrale vor fi derulate in sistem centralizat, prin intermediul unei unitati subordonate institutiei.

sursa:  Ziarul Financiar din 31 Mai 2010

Sursa: Oana Dan

Modificările au fost incluse într-un document elaborat de Secretariatul General al Guvernului sub forma unei ordonanţe de urgenţă, care a fost trimis pe circuitul de avizare.

Proiectul prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a achziţiona direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 50.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse sau de servicii şi a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de lucrări, limite de aproximativ trei ori mai mari decât cele actuale.

Documentul mai prevede că autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al 125.000 euro (faţă de 100.000 euro în prezent) pentru contractul de furnizare şi cel de servicii, precum şi de 4,85 milioane euro (faţă de 750.000 euro în prezent) pentru contractul de lucrări.

Conform proiectului, în cazul formulării unei contestaţii către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau a unei acţiuni în justiţie, pentru care nu s-a luat act de renunţare, autoritatea contractantă va avea dreptul de a încheia contractul/acordul cadru după comunicarea deciziei Consiliului, respectiv pronunţarea sentinţei judecătoreşti, dar nu înainte de expirarea termenelor de aşteptare. Contractul/acordul cadru încheiat cu nerespectarea acestei reguli va fi lovit de nulitate.

În cazul în care, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziţionează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, aceste prevderi sunt aplicabile numai asupra loturilor pentru care s-a depus contestaţie.

sursa:  31 Mai, 2010, Evenimentul Zilei

Prima intrebare care o punem este:

Ce sunt Aceste Achizitii Electronice???

Potrivit unui comunicat de presa publicat de Guvernul Romaniei in 3 martie 2010, Guvernul a decis dublarea gradului de utilizare a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire si pentru realizarea achizitiilor directe de catre autoritatile contractante.

Prin hotararea de Guvern adoptata, procentul minim de realizare a achizitiilor publice prin mijloace electronice va creste de la 20% la 40% din valoarea totala a achizitiilor publice.

Sunt OARE CUMPARARILE DIRECTE? organizate direct pe SEAP unde institutiile publice pot sa cumpere de la cine vor fara sa se mai faca practic o licitatie??

Ce parere aveti despre licitatiile electronice? sunt Transparente? sunt Reale? sunt Aranjate?

Asteptam cu interes pararea dumneavoastra.

În urma acestei majorări, MCSI a constatat că utilizarea SEAP a produs, anul trecut, economii la bugetul de stat de 15 ori mai mari faţă de anul 2008. Potrivit sursei citate, pragul obligatoriu al achiziţiilor derulate prin SEAP a crescut de la 20 la sută la 40 la sută, iar numărul produselor de catalog publicate de către ofertanţi în vederea participării la cumpărările directe derulate prin Sistem a crescut cu 200 la sută, de la 65.000 în decembrie 2008 la 181.000 în decembrie 2009.

Creşterea ofertei a condus, implicit, la majorarea numărului de achiziţii directe din catalogul electronic, de la 122.000 în 2008, cu o economie de aproximativ 1,5 milioane de lei, la 411.000 în 2009, nivelul economiei realizate fiind de aproximativ 17,2 milioane de lei.

De asemenea, procentul de proceduri online derulate de către autorităţile contractante s-a majorat cu 500 la sută, de la 3,25 la sută la 15 la sută, iar numărul de operatori economici înregistraţi în SEAP s-a menţinut, în 2009, la aproape 35.000.
În ceea ce priveşte 2010, în intervalul ianuarie-februarie au fost iniţiate 6.209 proceduri de atribuire, cu o valoare totală estimată de 14,818 miliarde de lei, dintre acestea fiind atribuite efectiv 766 de proceduri.

Articol preluat din financiarul.ro

Conform manualului de utilizare a SEAP-ului am gasit urmatoarele la categoria cataloage de produse

Sa va explic cum functioneaza:

Ca ofertant am dreptul sa public pe seap intr-un catalog de produse produsele mele, cu pret, stoc, descriere, cpv ( pana la 50 de produse gratuit, restul contr cost), dupa care vine institutia publica si cerer o oferta, sau altfel zis face o comanda de la cine vrea ea sa cumpere, aceasta comanda poate fi acceptata, sau respinsa de ofertant. E simplu, poti alege ca spital sau primarie pe cine vrei tu ca furnizor. Nu da dreptul si altor firme sa faca o oferta la cererea ta asaca  cumperi legal fara nici o restrictie.

Mai jos voi incerca sa definesc aceasta categorie de achizitii.

 Conform manualului de utilizare  SEAP avem urmatoarea descriere:

In SEAP cumpararile directe au la baza catalogul de produse definit de ofertanti. Autoritatea

contractanta poate initia o achizitie de tip cumparare directa doar prin alegerea unui produs din

catalogul ofertantului.

Etapele cumpararii directe sunt urmatoarele:ale ofertantilor, alege un  

Initiere achizitie - autoritatea contractanta consulta cataloagele de produse stabili si data limita pana la care ofertantul poate formula raspunsul.

 Decizie ofertant

Decizie autoritate contractanta

- sa accepte oferta operatorului economic;

- sa refuze oferta, caz in care va completa motivul refuzului.

Daca autoritatea contractanta nu ia o decizie intr-un anumit numar de zile de la data de raspuns a

oferatantului, procesul de achizitie se va inchide, achizitia ramanand neatribuita.

- sa accepte cererea autoritatii contractante, caz in care va completa valorile pentru cheltuielile

suplimentare si reducerea; completarea acestor valori este optionala; valoarea finala a achizitiei se va

calcula adunand la valoarea produselor (pretul de catalog * cantitatea) valoarea cheltuielilor

suplimentare si scazand valoarea discountului; daca ofertantul nu va completa valori pentru cheltuielile

suplimentare si discount, pretul de vanzare va fi chiar pretul de catalog;

In cazul in care ofertantul nu furnizeaza nici un raspuns pana la data limita de raspuns stabilita de

autoritatea contractanta, procesul de achizitie se va inchide, achizitia fiind declarata neatribuita.

Criza actuala a dus la scaderi considerabile de comenzi si lucrari in domeniul privat.

Invitam agentii economici sa se orienteze catre piata achizitiilor publice pentru contractarea de noi comenzi.

Licitatia.ro este lider in domeniul monitorizarii licitatiilor de achizitii publice, publicate oficial in Romania. Zilnic sunt Monitorizate si publicate pe situl www.licitatia.rolicitatiile din Sistemul Electronic de Achizitii Publice, Monitorul Oficial, Presa Nationala si Bursa Romana de Marfuri.

Totodata monitorizam si Licitatiile publicate in UE, Licitatiile de Vanzari , Investitiile majore in constructii si Autorizatiile de constructii si HCL din Romania.

 Pentru abonarea on-line va invitam sa intrati pe situl http://www.licitatia.ro/abonamente.html, sau sa ne trimiteti Talonul de abonarecompletat prin fax: 0265-263442, sau e-mail office@licitatia.ro

In ROMANNIA incepand cu anul 2006  sa inceput publicarea licitatiilor in SEAP.

Astefel prin aceasta masura s-a incercat economisirea banilorr publici si cresterea transparentei in procesul de achizitii.

SEAP- inseamna Sistemul Electronic de Achizitii Publice

SEAP- este gestionat de catre Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale (ASSI).

Sistemul Electronic de Achizitii Publice reprezinta o infrastructura informatica unitara care oferai nstitutiilor publice din Romania posibilitatea achizitiei de produse, bunuri si servicii prin mijloace electronice, iar Agentilor economici posibilitatea de a depune ofertele pentru licitatiile deschise electronice.

SEAP are 2 categorii de utilizatori:

1. Autoritati contractante
2. Ofertantii

Autoritati contractante: sunt cei care organizeaza licitatiile si pot fi: ( primarii, consilii judetiene, institutii publice, ministere, spitale, scoli, gradinite, Unitati militare, universitati, agenti economici etc.)

Ofertantii : sunt cei care participa la licitatii.

Licitatiile publice publicate in Romania sunt de mai multe feluri.

In functie de tipul de licitatie, pasii care trebuie urmati pentru participare sunt diferiti.

Pentru a avea loc o  licitatie, trebuie ca o Autoritate Contractanta sa o publice, iar cel putin un ofertant sa depuna o oferta.

Pentru a publica o licitatie pe SEAP Autoritatea Contractanta trebuie sa  fie inregistrata pe SEAP SI SA aiba un cont de utilizator.

Pentru a participa la o licitatie cu faza finala on-line, Ofertantul trebuie sa fie inregistrat pe SEAP si sa depuna o oferta