Licitatiile publicate in SEAP sunt aranjate sau nu.

Acesta i-a raspuns astfel lui Radu Berceanu, ministrul Trans­porturilor, care i-a descris situatia in care companii romanesti sau vest-europene castiga un contract propunand preturi minime, castiga licitatiile in mod corect, iar apoi cer mai multi bani, amenintand cu blocarea lucrarilor. Dialogul dintre Nadler si Berceanu a avut loc in limba franceza, in timpul unei conferinte pe tema achi­zitiilor publice.

Autoritatea Nationala pen­tru Reglementarea si Moni­to­rizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) a lansat in dezbatere publica ideea instituirii unor modele de contracte in do­meniile transporturi, mediu si energie. „Este un demers pen­tru o mai buna aplicare a transparentei si a principiului concurentei. Vom continua sa lucram si la modele de contracte de concesiune si Caiete de Sarcini”, a spus Cristina Traila, presedintele ANRMAP.

Berceanu a afirmat ca legislatia romaneasca in domeniul achizitiilor publice se aseamana cu cea din UE, insa este pusa diferit in practica, contestatiile  fiind folosite doar pentru a sicana si a lungi anumite proceduri.

De asemenea, ANRMAP a lansat in dezbatere publica un proiect de hotarare de guvern care ar stabili infiintarea unei unitati centralizate pentru achizitiile publice, in subordinea Ministerului Finantelor. ..

sursa: financiarul.ro  21.05.2010

Noua institutie, denumita Unitatea centralizata in domeniul achizitiilor publice de produse si servicii destinate administratiei publice centrale, va elabora o strategie de achizitie si va cumpara in nume propriu produse pentru alte autoritati contractante. Tot in sistem centralizat vor fi achizitionate produse de papetarie si birotica.

“Achizitiile publice efectuate de Unitate vor fi realizate in cele mai avantajoase conditii din punct de vedere economic prin utilizarea modurilor de contractare cele mai eficiente si in conditii de transparenta care sa favorizeze cel mai larg acces al operatorilor economici interesati”, se arata in proiectul hotararii de guvern care reglementeaza noua structura.

Documentul releva insa ca pentru anul 2010 autoritatile administratiei publice centrale vor continua sa incheie contracte de achizitii publice si acorduri-cadru, in conditiile in care aceste achizitii nu fac obiectul unor contracte sau acorduri-cadru incheiate de catre Unitate.

Unitatea va fi condusa de un director, functionar public, numit prin ordin al ministrului de finante, va primi consultanta de specialitate de la celelalte directii din minister si va include 50 de functionari publici si angajati contractuali preluati prin transfer din compartimentele interne de achizitii ale institutiilor pentru care sunt efectuate achizitiile.

Masura vine pe fondul discutiilor privind ineficienta sistemului actual de achizitii care le permite autoritatilor sa cumpere la preturi diferite aceleasi produse.

Premierul Emil Boc a anuntat, in urma cu o luna, ca Guvernul ia in calcul infiintarea unui “punct de comanda” care sa avizeze achizitiile de produse de birotica pentru toate ministerele, prin intermediul unui sistem in care consumabile ca pixuri si hartii sa fie cumparate de la acelasi furnizor si la un pret comun.

El a apreciat ca din noul sistem ar rezulta o serie de economii. Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice, Cristina Traila, a declarat ulterior ca va propune Guvernului infiintarea unei unitati in subordinea Ministerului Finantelor care sa centralizeze achizitiile de autoturisme, mobilier si birotica derulate de ministere, precum si de catre agentii si companii subordonate autoritatilor centrale.

sursa:

zf.ro 23 05.2010

Monitorul isi propune doar sa observe, si acolo unde apar probleme, sus­piciuni de coruptie sa atraga atentia. „Ne dorim ca Timisoara sa fie un experiment, de punere in aplicare a acestui nou me­canism de realizare a transparentei con­tractelor publice”, a precizat Radu Nicosevici, pre­se­dintele Academiei de Advo­cacy Timisoara. Se pare ca acest deziderat va fi destul de greu de pus in practica, desi au fost invitati reprezentanti ai mai multor autoritati locale si judetene, dar si ai companiilor de stat care deruleaza contracte publice, prezenta acestora fiind destul de slaba.

sursa:

financiarul.ro  26.05.2010

“Ne intereseaza cate suluri de hartie si alte maruntisuri sunt cumparate in loc sa vedem finalitatea. Nu reusim sa accesam fonduri UE pentru ca orice fisa tehnica este contestata. Nu mai este nevoie sa o spun, sunt fonduri europene in valoare de sute de milioane de euro care in acest fel nu se consuma”, a mentionat Gabriel Sandu prezent joi la conferinta Ziua Comunicatiilor 2010.

• Ministrul Comunicatiilor: Cand am lansat eRomania, toata industria trebuia sa fie in picioare

Ministrul Comunicatiilor a vorbit de asemenea despre strategia eRomania, amintind ca nu este vorba doar despre un site de 500 milioane euro.

“eRomania nu este doar un site de 500 milioane euro. Este o strategie de interconectare a insulitelor informatice din administratie din prezent. Dupa 20 de ani, nu avem nimic. Ne trebuie inca 20 de ani sa interconectam toate aceste sisteme sau sa stergem tot ce s-a facut pana acum. Cand am lansat eRomania toata industria trebuia sa fie in picioare, trebuia sa stie ca aceasta este o baza pentru urmatorii ani”, a mai spus ministrul.

Strategia eRomania isi propune sa duca la crearea unui sistem national de e-guvernare prin care autoritatile promit interconectarea administratiei centrale si locale si informatizarea tuturor serviciilor publice pentru cetateni si firme. Pentru 2010-2013 autoritatile au estimat ca vor aloca 500 milioane euro, fonduri atat publice cat si europene. Intr-un interviu acordat la inceputul acestei luni pentru HotNews.ro, Toma Cimpeanu, seful echipei e-Romania in Ministerul Comunicatiilor (MCSI) a estimat ca alte circa 500 milioane euro vor intra in acest sistem in perioada 2014-2017, fara ca lucrurile sa se opreasca aici.

Platile in afara contractelor publice: 2,4 mld. €

Transparency International si Academia de Advocacy Timisoara au organizat ieri, la Timisoara, un seminar prin care au dorit informarea autoritatilor publice din regiune, dar si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale asupra impunerii unui nou mod de supervizare a con­tractelor derulate cu bani publici. „In Romania se estimeaza ca platile „in afara contractelor” sunt in jur de 2,4 miliarde de euro anual”, a declarat Victor Alistar, director executiv al Transparency International Romania. Pentru eliminarea pe cat posibil a acestor plati, cele doua organizatii negu­ver­namentale si-au propus sa puna in practica ceea ce se numeste un Pact de integritate. Mai precis, ONG-urile ar urma sa aiba rolul de supervizare si monitorizare in contractele de achi­zitii publice. „Organizatiile socie­tatii civile ar avea rol de monitor, nu ar lua parte la evaluarea dosarelor sau la luarea deciziei. Aceste atribute sunt exclusiv rolul autoritatii contrac­tante.

Monitorul isi propune doar sa observe, si acolo unde apar probleme, sus­piciuni de coruptie sa atraga atentia. „Ne dorim ca Timisoara sa fie un experiment, de punere in aplicare a acestui nou me­canism de realizare a transparentei con­tractelor publice”, a precizat Radu Nicosevici, pre­se­dintele Academiei de Advo­cacy Timisoara. Se pare ca acest deziderat va fi destul de greu de pus in practica, desi au fost invitati reprezentanti ai mai multor autoritati locale si judetene, dar si ai companiilor de stat care deruleaza contracte publice, prezenta acestora fiind destul de slaba.

sursa: HotNews.ro 27 mai

 Vineri, 27 mai, ministrul Ministerului Finantelor Publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu semna un ordin prin care ministerul condus de dumnealui suspenda procedurile de achizitii publice de servicii, produse sau lucrari. Nu va lasati inselati, suspendarea cu pricina este anuntata pentru o perioada limitata:

30 DE ZILE, numai taierile salariale ale bugetarilor sunt pana la sfarsitul anului 2010.

Informarea, aparuta ieri de pe site-ul oficial al Ministerului Finantelor Publice este urmatoarea: “In vederea reducerii cheltuielilor bugetare si asigurarii eficientei utilizarii fondurilor publice, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1737/27.05.2010, se sisteaza initierea oricaror proceduri de achizitii publice de sercivii, produse, sau lucrari pentru o perioada de 30 de zile, cu exceptia achizitiei publice de servicii juridice si a celor din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Procedurile vor fi reluate dupa reanalizarea de catre conducerea ministerului a necesitatii si oportunitatii fiecarei achizitii publice.”

 Sursa:  Ro-News, 29 Mai 2010,

Ordinul se aplica atat ministerului, cat si companiilor subordonate si interzice, de asemenea, achizitia de aplicatii software, aparatura si “alte asemenea”.

Potrivit unui proiect al Ministerului Finantelor, achizitiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar si de servicii informatice, de curatenie, de asigurare si transport aerian efectuate de catre institutiile publice centrale vor fi derulate in sistem centralizat, prin intermediul unei unitati subordonate institutiei.

sursa:  Ziarul Financiar din 31 Mai 2010

Sursa: Oana Dan

Modificările au fost incluse într-un document elaborat de Secretariatul General al Guvernului sub forma unei ordonanţe de urgenţă, care a fost trimis pe circuitul de avizare.

Proiectul prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a achziţiona direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 50.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse sau de servicii şi a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de lucrări, limite de aproximativ trei ori mai mari decât cele actuale.

Documentul mai prevede că autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al 125.000 euro (faţă de 100.000 euro în prezent) pentru contractul de furnizare şi cel de servicii, precum şi de 4,85 milioane euro (faţă de 750.000 euro în prezent) pentru contractul de lucrări.

Conform proiectului, în cazul formulării unei contestaţii către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau a unei acţiuni în justiţie, pentru care nu s-a luat act de renunţare, autoritatea contractantă va avea dreptul de a încheia contractul/acordul cadru după comunicarea deciziei Consiliului, respectiv pronunţarea sentinţei judecătoreşti, dar nu înainte de expirarea termenelor de aşteptare. Contractul/acordul cadru încheiat cu nerespectarea acestei reguli va fi lovit de nulitate.

În cazul în care, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziţionează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, aceste prevderi sunt aplicabile numai asupra loturilor pentru care s-a depus contestaţie.

sursa:  31 Mai, 2010, Evenimentul Zilei

Refacerea Pasajului Obor din Bucuresti a costat initial 12 mil. euro. Ulterior, prin contracte aditionale, suma initiala a fost majorata cu inca 4,1 mil. euro. Perfect legal, insa fara explicatii pentru motivul care a condus la majorarea pretului initial cu 34%.

DNA verifica in prezent o decizie a Consiliului General al Muncipiului Bucuresti de reabilitare a 58 de strazi – investitia totala fiind de 280 mil. euro, ceea ce este suspectat este pretul in cazul unor lucrari.

“Pot fi intalnite cazuri in care pretul de licitatie a fost depasit cu 170%. Unul castiga cu pretul cel mai mic si apoi dubleaza sau tripleaza costurile”, spune Coraci, fara sa dea insa exemple.

“Alaturi de evaziunea fiscala, aceasta practica a umflarii facturilor dupa castigarea licitatiilor este cea mai eficienta metoda de drenare a banilor statului”, adauga Coraci.

“Acea prevedere (din Ordonanta 34/1996 – n. n.) prin care costul aditional poate fi majorat cu 50% trebuie eliminata. In acest fel, multi practica preturi de dumping, oferind, in complicitate cu cel care ofera lucrarea, preturi cu 40-45% mai mici decat orice deviz initial pentru ca mai apoi prin aceste contracte aditionale sa ajunga cu pretul la unul pe care l-ar fi acceptat orice constructor serios, sau chiar cu mult mai mult decat acesta. Pentru a castiga cu orice pret, ofera perioade de garantie de zeci si de doua trei sute de ani, ceea ce este evident imposibil”, spune Plosceanu.

Piata licitatiilor publice – 10% din PIB

Piata licitatiilor publice in Romania reprezinta in jur de 10% din Produsul Intern Brut. Contractele de achizitii publice la care participa un numar de peste 11.000 de autoritati contractante (ministere, primarii, consilii judetene, institutii deconcentrate, scoli, universitati etc.) au o valoare medie anuala de 13 mld. euro – cu o dinamica mai scazuta anul trecut cand a reprezentat in jur de 12 mld. euro.

In jur de 80.000 de contracte de achizitii publice sunt semnate anual in Romania.

Si in vreme ce administratia este sufocata de numarul disproportionat de mare de angajati, toata aceasta piata imensa este controlata direct de aproximativ 350 de oameni (95 de salariati de la ANRMAP – Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice; 140 de salariati la UCVAP – Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice din cadrul Ministerului Finantelor; in jur de 100 de salariati la CNSC – Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor; 20 de salariati la ASIS – Agentia pentru Controlul Serviciilor Informationale).

In 2008, ANRMAP a dat 95 de sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea normelor de achizitii publice, iar in 2009 in jur de 100. Intre cei sanctionati se afla consilii judetene, inspectorate scolare, Companii Nationale (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale), spitale, Loteria Romana, dar si Consiliul Concurentei sau Academia de Studii Economice.

La Compania Nationala de Autostrazi din cele 48 de proceduri de achizitii publice efectuate in perioada 2008-2009, opt au fost in neregula, potrivit ANRMAP – cele mai multe privesc asa-numita “negociere directa”, adica se discuta cu o singura firma, fara un anunt public prealabil. Pretul nu rezulta in astfel de cazuri dintr-un concurs de oferte, ci dintr-o intelegere bilaterala.

Insa, ce poate face ANRMAP, este sa constate daca s-a respectat legislatia in domeniul achizitiilor sau sa sesizeze Parchetul sau Corpul de Control al Guvernului.

Anul trecut ANRMAP, a sesizat Corpul de control al premierului privind achizitiile Hidroelectrica care a cumparat, in 2008, 30 de masini prin licitatii suspectate de ANRMAP, pentru care s-au platit 3,7 mil. lei, adica in jur de 30.000 pentru o masina. In fiecare caz, a fost depusa o singura oferta.

La Ministerul Mediului, ANMPR a constatat ca un contract de publicitate prin care statul urma sa plateasca 75.000 de euro a ajuns in final sa coste 415.000 de euro.

In septembrie 2009, Corpul de Control al Guvernului a inceput verificari la Inspectoratul de Stat in Constructii. Motivul: institutia a cheltuit peste 10.000 de lei pentru intretinerea unor masini de teren achizitionate in 2008 si care erau in garantie.

Nuclearelectica este si ea in vizor. Mai multe controale ale Curtii de Conturi aratau anul trecut ca societatea ar fi prejudiciat, cu un an inainte, prin achizitii discutabile, bugetul cu aproximativ un milion de euro – este vorba tot despre contracte acordate fara licitatie.

Anul trecut, Compania de Drumuri Nationale a alocat unei firme fara licitatie publica un contract prin care aceasta urma sa deszapezeasca autostrazile A1 si A2. Aceeasi firma contestase o licitatie initiala pentru deszapezire. Compania a sustinut ca, in acest caz, a fost obligata sa incheie un contract fara licitatie si la incheiat tocmai cu firma care contestase licitatia. Cu alte cuvinte, companiei care a pierdut licitatia i s-a prelungit practic contractul pana la rezolvarea propriei contestatii. Valoarea contractului prelungit: peste un milion de euro.

Acest fel de “manipulare” este intalnit in multe dintre situatiile in care o licitatie este castigata “de cine nu trebuie” admitea recent sefa ANRMAP, Cristina Traila.

“In Romania, contestatiile au ajuns un sport national, in conditiile in care ele sunt gratuite. Dupa cum stim, sunt societati infiintate doar cu scopul de a contesta procedurile de achizitii publice”, spune Traila.

Sicane de acest fel sunt intalnite pana la atribuirea contractelor. Urmeaza apoi derularea contractului care poate ajunge cum aratam, in final, sa coste si cu 50% peste contractul initial, pentru ca legea o permite.

Ministrul dezvoltarii Elena Udrea admite ca mecanismul nu este unul prea sofisticat.

“Ofertele cu care constructorii se prezinta sunt, de multe ori, fie mult supraevaluate, fie mult subevaluate. In cazul celor subevaluate de foarte multe ori de intampla sa nu fie decat o strategie prin care sa se urmareasca castigarea licitatiei cu orice chip, urmand ca dupa aceea, prin acte aditionale consecutive, sa se majoreze pretul stabilit in urma licitatiei”, admite ministrul. Ea spune ca la nivelul ministerului pe care il conduce a realizat – in urma unei analize interne a ministerului – ca peste 90% din contractele atribuite au necesitat finantari suplimentare, iar cuantumul acestora s-a apropiat de 50% din valoarea initiala a contractelor.

Ea spune ca are in vedere un act normativ prin care sa limiteze cresterea costului aditional al unui contract de licitatie la maximum 10% din valoarea lui.

Exista insa si alte “tehnici” de manipulare a unei licitatii in urma aplicarii carora statul pierde pentru ca achizitioneaza lucrari proaste la un pret care “nu face”.

Societatea Academica Romana, intr-un raport din 2009 asupra achizitiilor publice, arata cateva tehnici legale de manipulare. Iar una dintre ele – de pilda in tipul de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic” utilizata in aproape jumatate din totalul procedurilor – implica stabilirea unor factori de evaluare a ofertei care, alaturi de pret, pot privi calitatea, caracteristici de mediu, termen de livrare sau executie, fiecare dintre acestia avand un punctaj. Or, aici, totul poate fi manipulat (vezi schema).

“In urma cu cativa ani nu trebuia decat sa ma uit pe caietul de sarcini ca sa observ ca o licitatie este cu cantec. Acum, fie am imbatranit si nu mai vad bine, fie am o sansa. Insa tot am mari indoieli cand pierd”, spune reprezentantul unei puternice firme de constructii internationale care participa la licitatii de infrastructura in Romania.

“Exista in piata caiete de sarcini dupa profilul unui candidat. De amendat este faptul ca nu exista transparenta. Nicaieri nu poti sa vezi cat a fost pretul initial al unei lucrari de achizitie atribuite si cat este costul sau final. Atunci cand aceste lucruri vor fi publicate, va trebui dat raspuns la multe intrebari”, afirma Plosceanu.

Elena Udrea, ministrul dezvoltarii: “Ofertele cu care constructorii se prezinta sunt, de multe ori, fie mult supraevaluate, fie mult subevaluate. In cazul celor subevaluate de foarte multe ori de intampla sa nu fie decat o strategie prin care sa se urmareasca castigarea licitatiei cu orice chip, urmand ca dupa aceea, prin acte aditionale consecutive, sa se majoreze pretul stabilit in urma licitatiei.”

Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903: “Cel putin 30-40% din costul total al unei lucrari finantate din banii statului ar putea fi economisite daca din legislatie s-ar elimina posibilitatea ca un contract adjudecat la un pret sa poata, apoi, fi majorat prin acele «contracte aditionale» care, in unele cazuri, dubleaza, daca nu tripleaza pretul initial.”

Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO: “De amendat este faptul ca nu exista transparenta. Nicaieri nu poti sa vezi cat a fost pretul initial al unei lucrari de achizitie atribuite si cat este costul sau final. Atunci cand aceste lucruri vor fi publicate, va trebui dat raspuns la multe intrebari.”

Cristina Traila, sefa ANRMAP: “In Romania, contestatiile au ajuns un sport national, in conditiile in care ele sunt gratuite. Prin lege, nu se poate incasa o taxa de timbru pentru contestatii, insa procedural, putem gasi solutii pentru ca abuzul contestatiilor sa fie limitat. Dupa cum stim, sunt societati infiintate doar cu scopul de a contesta procedurile de achizitii publice.”

Incapabil sa limiteze cheltuielile publice, statul va fi obligat probabil sa majorareze impozitele, desi nu o spune public. Sub ochii statului insa miliarde de euro se topesc in facturi umflate, in achizitii al caror pret se dubleaza de la incheierea contractului de licitatie pana la darea in folosinta a lucrarii. Costul pierderilor pe aceasta filiera ar fi, in opinia celor care cunosc fenomenul, intre 20 si 40% din valoarea totala a contractelor de achizitii – adica intre 2,4 miliarde de euro si 4,8 miliarde de euro la nivelul lui 2009 cand au fost incheiate contracte de achizitii publice de aproximativ 51 de miliarde de lei (12,4 mld. euro). 80.000 de contracte sunt semnate anual si doar 350 de oameni sunt angajati sa controleze legalitatea si desfasurarea lor.

“Cel putin 30-40% din costul total al unei lucrari finantate din banii statului ar putea fi economisite daca din legislatie s-ar elimina posibilitatea ca un contract adjudecat la un pret sa poata, apoi, fi majorat prin acele «contracte aditionale» care, in unele cazuri, dubleaza, daca nu tripleaza pretul initial”, spune Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania – UGIR 1903.

In opinia mea este vorba despre un cost suplimentar intre 20 si 25% din volumul total al achizitiilor publice atribuite prin contractele initiale, crede, la randul sau, Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).

Articol preluat din Ziarul Financiar

Prima intrebare care o punem este:

Ce sunt Aceste Achizitii Electronice???

Potrivit unui comunicat de presa publicat de Guvernul Romaniei in 3 martie 2010, Guvernul a decis dublarea gradului de utilizare a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire si pentru realizarea achizitiilor directe de catre autoritatile contractante.

Prin hotararea de Guvern adoptata, procentul minim de realizare a achizitiilor publice prin mijloace electronice va creste de la 20% la 40% din valoarea totala a achizitiilor publice.

Sunt OARE CUMPARARILE DIRECTE? organizate direct pe SEAP unde institutiile publice pot sa cumpere de la cine vor fara sa se mai faca practic o licitatie??

Ce parere aveti despre licitatiile electronice? sunt Transparente? sunt Reale? sunt Aranjate?

Asteptam cu interes pararea dumneavoastra.

În urma acestei majorări, MCSI a constatat că utilizarea SEAP a produs, anul trecut, economii la bugetul de stat de 15 ori mai mari faţă de anul 2008. Potrivit sursei citate, pragul obligatoriu al achiziţiilor derulate prin SEAP a crescut de la 20 la sută la 40 la sută, iar numărul produselor de catalog publicate de către ofertanţi în vederea participării la cumpărările directe derulate prin Sistem a crescut cu 200 la sută, de la 65.000 în decembrie 2008 la 181.000 în decembrie 2009.

Creşterea ofertei a condus, implicit, la majorarea numărului de achiziţii directe din catalogul electronic, de la 122.000 în 2008, cu o economie de aproximativ 1,5 milioane de lei, la 411.000 în 2009, nivelul economiei realizate fiind de aproximativ 17,2 milioane de lei.

De asemenea, procentul de proceduri online derulate de către autorităţile contractante s-a majorat cu 500 la sută, de la 3,25 la sută la 15 la sută, iar numărul de operatori economici înregistraţi în SEAP s-a menţinut, în 2009, la aproape 35.000.
În ceea ce priveşte 2010, în intervalul ianuarie-februarie au fost iniţiate 6.209 proceduri de atribuire, cu o valoare totală estimată de 14,818 miliarde de lei, dintre acestea fiind atribuite efectiv 766 de proceduri.

Articol preluat din financiarul.ro

1288 de executari silite publicate in primile 3 luni pe www.licitatia.ro

758 de licitatii de vanzari din domeniul auto de catre executori pe www.licitatia.ro

902 de licitatii de vanzare de utilaje si echipamente pe www.licitatia.ro

Peste 3000 de executii silite pe www.licitatia.ro

In primele 3 luni ale anului 2010, sau publicat peste 3000 de licitatii de vanzare din care 1288  de executari silite de imobile si terenuri, 758 de licitati de vanzare  publicate de executori in domeniul AUTO, 902 de licitatii de vanzare de utilaje si echipamnete industriale.

In ritmul acesta ajungem ca sa se fie mai multe licitatii de executie silita de imobile, masini, utilaje terenuri sa fie mai multe decat licitatiile de achizitii publice din aceleas domenii

Practic am ajuns in situatia cand oferta de vanzare a depasit cererea de cumparare.

Conform manualului de utilizare a SEAP-ului am gasit urmatoarele la categoria cataloage de produse

Sa va explic cum functioneaza:

Ca ofertant am dreptul sa public pe seap intr-un catalog de produse produsele mele, cu pret, stoc, descriere, cpv ( pana la 50 de produse gratuit, restul contr cost), dupa care vine institutia publica si cerer o oferta, sau altfel zis face o comanda de la cine vrea ea sa cumpere, aceasta comanda poate fi acceptata, sau respinsa de ofertant. E simplu, poti alege ca spital sau primarie pe cine vrei tu ca furnizor. Nu da dreptul si altor firme sa faca o oferta la cererea ta asaca  cumperi legal fara nici o restrictie.

Mai jos voi incerca sa definesc aceasta categorie de achizitii.

 Conform manualului de utilizare  SEAP avem urmatoarea descriere:

In SEAP cumpararile directe au la baza catalogul de produse definit de ofertanti. Autoritatea

contractanta poate initia o achizitie de tip cumparare directa doar prin alegerea unui produs din

catalogul ofertantului.

Etapele cumpararii directe sunt urmatoarele:ale ofertantilor, alege un  

Initiere achizitie - autoritatea contractanta consulta cataloagele de produse stabili si data limita pana la care ofertantul poate formula raspunsul.

 Decizie ofertant

Decizie autoritate contractanta

- sa accepte oferta operatorului economic;

- sa refuze oferta, caz in care va completa motivul refuzului.

Daca autoritatea contractanta nu ia o decizie intr-un anumit numar de zile de la data de raspuns a

oferatantului, procesul de achizitie se va inchide, achizitia ramanand neatribuita.

- sa accepte cererea autoritatii contractante, caz in care va completa valorile pentru cheltuielile

suplimentare si reducerea; completarea acestor valori este optionala; valoarea finala a achizitiei se va

calcula adunand la valoarea produselor (pretul de catalog * cantitatea) valoarea cheltuielilor

suplimentare si scazand valoarea discountului; daca ofertantul nu va completa valori pentru cheltuielile

suplimentare si discount, pretul de vanzare va fi chiar pretul de catalog;

In cazul in care ofertantul nu furnizeaza nici un raspuns pana la data limita de raspuns stabilita de

autoritatea contractanta, procesul de achizitie se va inchide, achizitia fiind declarata neatribuita.

„Anul trecut, prin utilizarea SEAP au fost realizate economii de 1,1 miliarde euro. Estimam ca anul acesta se va dubla aceasta suma, deci o economie de 2,2 miliarde euro” a precizat Ioana Muntean.

Guvernul a luat aceasta masura pentru cresterea gradului de utilizare a tehnologiei informatiei in procesul achizitiilor publice, reducerea costurilor, imbunatatirea eficientei si cresterea semnificativa a transparentei in sectorul public.

Actul normativ mai prevede ca sumele incasate de operatorul Sistemului Electronic de Achizitii se constituie venit la bugetul de stat, si nu la bugetul operatorului SEAP. Este vorba despre tariful de participare la licitatia electronica, de tarifele de publicare a catalaogelor de produse, servicii sau lucrari, precum si de tarifele percepute pentru organizarea cursurilor de pregatire organizate de SEAP.

Anul trecut, doar 15% dintre achizi­tiile publice s-au derulat prin sistemul e-licitatii, in loc de 20%, iar economiile realizate au fost de 1,1 miliarde de euro. Nivelul scazut a fost explicat prin imposibilitatea institutiilor publice de a achita taxa de inscriere in sistem, care este cuprinsa intre 2.500 si 3.000 de lei. In 2008, ponderea con­tractelor de achizitii publice incheiate prin sistemul electronic a fost de 2,25% din valoarea totala, desi obiectivul era tot de 20%, si de sub 1% in 2007. Pana in 2008, legislatia nationala impunea autoritatilor publice doar obligatia de a transmite pentru publi­care anunturile de intentie, par­ticipare sau achizitie in Sistemul Elec­tronic de Achizitii Publice. De anul tre­- cut, Guvernul a anuntat insa ca va solicita institutiilor publice raportari trimes­triale privind modul de atribuire a contractelor de lucrari publice, dupa ce in 2008 ponderea achizitiilor prin siste­mul electronic a fost de 10 ori mai mica decat cea propusa.

Informatii preluate din financiarul si avocatnet,

Mai exact la 3,35 licitatii de achizitii publice se publica 1 licitatie de vanzare, iar tendtinta este in crestere, adica cresc numarul de licitatii publice de vanzare, publicate de Ministerul Finantelor, Lichidator, Banci.

In schimb numarul de licitatii de achiziitii organizate zilnic a ramas constant. Acest lucru denota trendul de reducere a cheltuielilor bugetare inceput de la mijlocul anului trecut, sau lipsa acuta de finante

Facand o analiza a acestor date observam ca din cauza numarului mare de executii silite din anul 2010 traversam o perioada cand din ce in ce mai multi vor sa vanda, crescand astfel oferta de vanzare peste cerere , iar din ce in ce mai  putini vor sa cumpere, ceea ce inseamna ca toti incearca sa tina cat mai mult banii pe care ii au.

  In domeniul licitatiilor se vede clar tendinta  crescatoare numarului de licitatii de vanzare, ca rezultat al executiilor silite.

Probabil ca nu se va ajunge ca in SUA, dar ritmul este destul de alert si ar trebui sa ne ingrijoreze din ce in ce mai mult pe noi toti.

Informatii oferite de  www.licitatia.ro   - Lider in domeniul monitorizarii licitatiilor publice din Romania.