Guvernul a modificat prin hotărâre într-o şe­dinţă specială, la finalul săp­tămânii, mai multe acte normative în încer­carea de atrage mai mulţi bani europeni, dar astfel de reguli au fost modi­ficate de atâtea ori în ultimii ani, încât este foarte greu de spus în ce măsură ele pot co­recta situaţia prezentă - una în care gradul de absorbţie a fondurilor este atât de jos, încât stârneşte chiar şi îngrijorarea Comisiei Europene.

La începutul săptămânii trecute, comisarul european pentru politică regională Johannes Hahn a susţinut la Bucureşti că România trebuie să atragă fonduri europene de 30 de milioane euro săptămânal până la finalul acestui an pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale. Acest lucru înseamnă cam 1,5 mld. euro în acest an, dar nu este destul, pentru că, în discuţie sunt puse nu doar fondurile pentru exerciţiul financiar viitor, ci şi pentru cel prezent (2007-2014).

În 2012 România trebuie să cheltuiască 1,42 mld. euro fonduri structurale, pentru a evita procedura aşa-numită a dezangajării fondurilor. Dar, dacă va atrage în acest an doar 1,42 mld. euro, atunci presiunea se mută pe 2013, când trebuie cheltuite 6 mld. euro pentru ca o parte a fondurilor să nu fie retrase. De aceea, Guvernul şi-a propus să atragă în acest an 3,5 mld. euro din fonduri structurale (6 mld. euro în total cu fondurile agriculturii).

Dar una este să-ţi propui şi alta să şi reuşeşti. Aşa că Guvernul încearcă să îmbunătăţească legislaţia pentru că o parte din dificultăţi vin şi de aici. Aşadar, Executivul a modificat încă odată unele regle­mentări - în special o ordonanţă refe­ritoare la gestionarea financiară a instru­mentelor structurale.

Astfel, a fost redusă cota de recuperare a prefinanţării din cererile de rambursare depuse, de la nivelul de 30% la o cotă cel puţin egală cu cea con­form căreia s-a acordat prefinanţarea la nivelul proiectului. De asemenea, a fost majorată cota maximă de a acordare a prefinanţării de la 10% la 20% pentru proiectele care au integral finanţare ne­ram­bursabilă şi pentru proiectele care au o valoare eligibilă mai mică de 1 mil. lei. Aceste prefinanţări au fost însă destul de controversate. Odată că ele sunt necesare; a doua oară pentru că, fiind prea mari, ar putea să-i determine pe beneficiari să întârzie înaintarea cererilor de rambursare - au destui bani şi nu le mai trebuie alţii, ceea ce afec­tează gradul de absorbţie. Tocmai de aceea, anul trecut Guvernul a redus pre­finan­ţările (şi la observaţiile UE anume că ele sunt prea mari) de la 30% la 10%, dar, iată, a revenit asupra deciziei în cele două cazuri menţionate.

De asemenea, potrivit deciziei Guvernului, pentru beneficiarii aflaţi sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, care sunt obligaţi să depună garanţii pentru obţinerea prefinanţării, s-a creat posibilitatea ca această garanţie să poată fi diminuată pe mă­sură ce este recuperată prefinanţarea. Potrivit ministrului afacerilor europene Leonard Orban, modificarea va permite beneficiarului să-şi îmbunătăţească fluxurile financiare, mai ales dacă această garanţie este constituită de un depozit colateral.

Şi încă un lucru important pentru beneficiarii de fonduri UE: devine obli­gatoriu ca prin contractul/decizia de finanţare beneficiarul să îşi asume un calendar de depunere a cererilor de ram­bursare pe toată durata de imple­mentare a proiectului, calendar care să poată fi modificat de maximum trei ori. Până acum nu exista o astfel de limitare.

Guvernul a modificat şi unele reglementări în privinţa contractelor de achiziţie publică. În primul rând, autorităţile contractante trebuie să încheie contractele de achiziţie publică în cel mult 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de aşteptare prevăzute de lege (care variază de la şase zile la 11 zile), după anunţarea rezultatului procedurii de atribuire.

Necesitatea unei astfel de regle­men­tări a fost justificată de Cristina Trăilă, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achi­ziţiilor Publice: "Această modificare era obligatorie pentru transparentizarea reală a acestui proces, şi mă refer la momentul încheierii contractului de achiziţie publică, pentru că se poate finaliza o astfel de procedură, dar auto­ritatea publică, din motive impu­tabile acesteia, să nu încheie contractul".

Practica era de a întârzia semnarea unui astfel de contract doar-doar o apărea ceva, iar el va fi atribuit altcuiva mai "prieten" cu autoritatea con­tractantă.

 Ce este nou

 Pe zona fondurilor UE

Cota de recuperare a prefinanţării din cererile de rambursare depuse scade de la nivelul de 30% la o cotă cel puţin egală cu cea conform căreia s-a acordat prefinanţarea la nivelul proiectului.

Cota maximă de a acordare a prefinanţării creşte de la 10% la 20% pentru proiectele care au integral finanţare nerambursabilă şi pentru proiectele care au o valoare eligibilă mai mică de 1 milion de lei.

Devine obligatoriu ca prin contractul/decizia de finanţare, beneficiarul să îşi asume un calendar/grafic de depunere a cererilor de rambursare pe toată durata de implementare a proiectului, calendar care să poată fi modificat de maximum trei ori. (Sunt exceptate de la această limitare proiectele cu o valoare totală mai mare de 50 de milioane de lei şi a căror implementare presupune încheierea a mai mult de trei contracte de achiziţie publică.)

Pe zona de achiziţii publice

Autorităţile contractante trebuie să încheie contractele de achiziţie publică în cel mult 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de aşteptare prevăzute de lege, după anunţarea rezultatului procedurii de atribuire.

Autorităţile contractante au obligaţia de a notifica ANRMAP cu privire la contractele atribuite în cel mult 48 de ore de la data încheierii contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru.

Amenda maximă pentru nerespectarea acestor prevederi este de 40.000 de lei.