Pragul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a fi obligate să iniţieze licitaţii publice, va fi dublat, de la 15.000 la 30.000 de euro, pentru achiziţiile sub acest plafon urmând să fie eliminată şi garanţia de participare

Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică legislaţia achiziţiilor publice şi care a fost discutat deja în guvern în primă lectură. Autoritatea contractantă trebuie să transmită către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în cel mult cinci zile de la data realizării unei achiziţii directe a cărei valoare estimată depăşeşte echivalentul în lei a 3.000 de euro, o notificare privind denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic, obiectul şi valoarea achiziţiei, cantitatea achiziţionată.
Modificările sunt argumentate în document prin „flexibilizarea şi transparentizarea“ procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, având în vedere şi gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene.
Ordonanţa ridică uşor şi plafoanele pentru care sunt obligatorii regulile aferente unei achiziţii publice, stabilind că legislaţia în domeniu se aplică pentru un contract a cărui valoare estimată este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a cinci milioane de euro (faţă de 4,84 milioane de euro în prezent), în cazul lucrărilor, sau este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 de euro (faţă de 193.000 de euro), în cazul unui contract de servicii.
Majorarea plafoanelor are consecinţe directe asupra limitelor în cadrul cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de intenţie. Pentru publicarea anunţului de achiziţie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pragul valoric al contractului de furnizare sau de servicii creşte de la 125.000 de euro la 130.000 de euro şi de la 387.000 de euro la 400.000 de euro, în funcţie de tipul autorităţii contractante, şi de la 4,84 milioane de euro la cinci milioane de euro pentru un contract de lucrări.
„În orice situaţie, autoritatea contractantă asigură, la cerere, operatorilor economici implicaţi acces la informaţiile din ofertele contracandidaţilor“, este altă prevedere din proiectul de ordonanţă, argumentată prin „creşterea transparenţei în proceduri şi eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informaţii sub pretextul confidenţialităţii lor“.
În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune şi furnizarea de echipamente, instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, atunci valoarea estimată va fi determinată avându-se în vedere valoarea totală a întregului ansamblu. Valoarea estimată va cuprinde însă şi procentul de „diverse şi neprevăzute“, aşa cum acestea au fost definite de către proiectant în devizul general calculat. Astfel, valoarea contractului va fi estimată de către compartimentul de achiziţii-investiţii al autorităţii contractante pe baza devizului general întocmit de către proiectant.
„Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiaşi proceduri, să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte şi ca terţ susţinător în cadrul aceleiaşi sau unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii acesteia din urmă“, este altă măsură prezentată în ordonanţă cu scopul de a elimina înţelegeri posibile sau presiuni asupra ofertanţilor din partea furnizorului unic.

ANRMAP, trasă puţin pe tuşă

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare, conformitatea documentaţiei de atribuire, dar fără ca această evaluare să mai aibă în vedere şi caietul de sarcini. Se propune eliminarea evaluării specificaţiilor „pur tehnice“ ale caietului de sarcini de către ANRMAP, cu argumentul că astfel a fi redus termenul necesar evaluării conformităţii documentaţiei de atribuire.
În condiţiile în care ANRMAP nu va mai evalua caietul de sarcini şi pentru a evita ca în acest document să fie introduse criterii de calificare restrictive sau disproporţionate, sunt introduse prevederi care stabilesc că utilizarea unor criterii de calificare ce nu au fost preluate în fişa de date a achiziţiei, document evaluat de ANRMAP, conduce la anularea procedurii şi reprezintă contravenţie.
ANRMAP nu se va mai implica nici în supravegherea operaţiunilor de analiză a necesităţii şi oportunităţii unei achiziţii publice, a conformităţii propunerii tehnice cu specificaţiile caietului de sarcini, a preţurilor practicate de către ofertanţi, a aspectelor tehnice, economice şi/sau juridice cuprinse în rapoartele experţilor/specialiştilor cooptaţi în comisiile de evaluare, cu excepţia situaţiei financiare a ofertanţilor, precum şi a modului de respectare a obligaţiilor contractuale pe parcursul derulării contractelor de achiziţie şi concesiuni.
Autoritatea contractantă va fi obligată să publice în SEAP numele ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terţului susţinător în termen de maximum două zile lucrătoare de la data finalizării şedinţei de deschidere a ofertelor.
În cazul contractelor de lucrări şi servicii care presupun servicii de consultanţă sau proiectare, ordonanţa stabileşte că nu pot face obiectul licitaţiei electronice acele aspecte ale ofertei care implică evaluarea unor elemente „necuantificabile în cifre sau în procente“.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat despre care are cunoştinţă că, în ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii criminale, pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani, dar şi pentru prezentarea de informaţii false în scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie. Dispoziţiile vor fi aplicabile şi în cazul în care condamnarea priveşte persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere al ofertantului.
„În practică, nu sunt întâlnite des situaţii în care este atrasă răspunderea penală a persoanei juridice, în schimb, în forma actuală a textului, sunt acceptaţi ofertanţi cu administratori-directori condamnaţi“, este explicaţia din document pentru modificarea legislaţiei actuale.

Sursa: Mediafax