"Noi verificăm manual documentaţiile pentru că este blocat SEAP-ul. Dacă acesta funcţiona, aşa cum ne-am angajat şi în faţa Comisiei Europene, începând cu data de 15 otombrie nu mai erau aşa întârzieri", a precizat Ioana Teodorescu, reprezentant al Autorităţii.

Potrivit acesteia, dacă sistemul funcţiona, specialiştii instituţiei conduse de Cristina Trăilă nu erau obligaţi să citească documentaţia de fiecare dată când era trimisă înapoi şi ajunge din nou la ANRMAP.

"Noi retrimitem documentaţiile la autorităţile contractante. Când vin înapoi, le recitim cap coadă, că unii modifică şi acolo unde nu mai trebuiau să schimbe", a adăugat Teodorescu.

Reprezentantul a explicat şi de ce sistemul de achiziţii publice simplifica procedura de verificare.

"Dacă sistemul era funcţional, cei care organizau procedura de achiziţie puteau face modificări numai acolo unde au greşit şi nu mai dura atâta, pentru că câmpurile bune erau blocate. Acesta este ritmul", a adăugat Teodorescu.

Într-un interviu acordat în "Evenimentul Zilei" în iunie, Trăilă recunoştea că are doar 18 agenţi constatatori, la 18.000 de autorităţi contractante.

SOLUȚIE

Europenii spun că ar trebui să existe mai puţine instituţii de control şi să se elimine din birocraţie. 800 de milioane de euro, fonduri europene, sunt blocate

Autorităţile române au discutat deja cu reprezentanţii Comisiei Europene şi au pus pe hârtie cum ar trebui rezolvat blocajul în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Potrivit mai multor oficiali guvernamentali, europenii spun că, în România, prea multă lume vrea să controleze.

"ANRMAP controlează şi înainte, şi în timpul licitaţiei şi după ce procedura este finalizată. Pe lângă această instituţie, mai sunt trei-patru organisme care verifică actele de achiziţie. Când se întâmplă ceva, europenii nu ştiu pe cine trebuie să tragă la răspundere. Comisia Europeană vrea să stea de vorbă cu o singură autoritate de control, pe care să o poată trage la răspundere şi pe care să o oblige să repare ceea ce a făcut greşit", au explicat sursele citate.

Autorităţile de management vor verifica documentaţiile

După discuţia pe care România a purtat-o recent cu reprezentanţiui Comisiei Europeană, autorităţile se gândesc ca un singur organism să verifice cum sunt angajaţi constructorii drumurilor sau a aducţiunilor de apă realizate cu bani europeni: Autoritatea de Management. Au pus deja o serie de măsuri pe hârtie şi acum aşteaptă răspuns de la Bruxelles.

Control de la ANI şi declaraţii care ar putea ajunge în penal

Şi Agenţia Naţională de Integritate ar putea controla documentaţiile de atribuire în ceea ce priveşte angajarea fondurilor europene. Motivul: Autoritatea de Management nu are competenţe când vine vorba de conflictul de interese.

Mai mult, autorităţile contractante şi cele de control vor avea acces şi la Registrul Comerţului, pentru a putea verifica acţionariatele firmelor care participă la licitaţii.

Până una-alta, autorităţile române trebuie să rezolve blocajul de aproape 800 de milioane de euro, bani europeni, după ce CE a decis să nu mai efectueze plăţi până stabileşte dacă licitaţiile au fost ilegale sau nu.

Surse guvernamentale au precizat, pentru EVZ, că plăţile vor fi deblocate pe 16 decembrie şi că se vor aplica totuşi corecţii financiare în unele judeţe.

800 de milioane de euro, fonduri europene,
sunt blocate. Comisia Europeană va decide pe data de 16 decembrie dacă va debloca plăţile

REACŢIILE DE LA CONSTRUCTORI

Şi autostrada s-a oprit la ANRMAP

Constructorii s-au plâns de mai multe ori de birocraţia excesivă din spatele proiectelor cu finanţare europeană, dar şi de cele unde statul dă banii. În timp ce administratorul unei firme care a câştigat o licitaţie pentru reabilitarea unui drum din Gorj afirmă că pentru proiectele deja semnate lucrurile nu merg atât de rău: se fac plăţi la timp, iar lucrările evoluează, pentru cele care nu au fost atribuite sau semnate lucrurile se complică.

"Împotmolirea proiectelor la ANRMAP ne costă timp şi bani. Sunt proiecte care ar fi putut fi începute încă din toamnă şi care încă zac în birourile lor", ne-au declarat reprezentanţii unei firme de construcţii.

Un alt proiect a cărei documentaţie de atribuire a lucrărilor zace prin sertarele unor birouri de la ANRMAP este şi construcţia tronsonului dintre Gilău şi Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania. Potrivit Companiei Naţionale de Drumuri, documentaţia a fost transmisă încă de acum căteva luni, iar de atunci nu s-a primi un răspuns din partea instituţiei.

În aceeaşi stuaţie se află proiectele de reabilitare a zeci de drumuri judeţene, de aducţiuni de apă şi de reabilitare a unor spitale din judeţe precum Neamţ, Cluj, Constanţa şi Tulcea şi Prahova.

Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice spun că de vină ar fi autorităţile locale, care organizează licitaţii pe ultima sută de metri.

Astfel, aceştia îi acuză pe edili că vor să cumpere lemne şi să angajeze firme de deszăpezire în luna decembrie. În acest caz, Autoritatea a şi găsit soluţia.

A trimis un comunicat prin care a sfătuit autorităţile locale să înceapă procedurile de achiziţie pentru servicii de iarnă din prima parte a anului, pentru ca inspectorii ANRMAP să aibă la dispoziţie câteva luni bune pentru a citi documentaţia de atribuire. (Cristina Sbîrn)

ANRMAP se apără și enumeră ”aberațiile” găsite de inspectorii Autorității

În acest moment în SEAP sunt 98 documentații de atribuire care au sursă de finanțare prin Programul Operațional Regional, din care 21 înregistrează întârzieri de la o zi la 10 zile lucratoare (cum ar fi documentația privind ”servicii de realizare materiale de promovare în cadrul proiectului Festivalul Cașcavalului de Braduleț” care are 7 zile întârziere sau ”elaborare proiect tehnic și asistență tehnică pentru investiția modernizare rețea străzi în stațiuni” care are o zi întârziere), iar 24 documentații de atribuire au revenit cel puțin odată de la autoritățile contractante, unele fiind  respinse chiar la solicitarea acestora, se precizează într-o precizare trimisă ziarului Evenimentul Zilei de către instituție.

”În privința procedurilor inițiate de spitale, drumuri judeţene şi şcoli, în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice sunt încărcate 408 documentații de atribuire ce au ca inițiatori spitalele, din care 100 sunt reveniri, 3 sunt pe reabilitare nefiind niciuna în întârziere. În privința drumurilor județene, sunt doar 20 de documentații de atribuire din care 4 sunt reveniri. Menționăm că reabilitările încluse în programele naționale, cum ar fi PNDI, au fost tratate cu prioritate, la fel ca cele care au vizat achiziția de medicamente din cadrul programelor naționale, serviciile de asigurări RCA, achiziția de pneuri de iarnă și achiziția de servicii de dezăpezire”, se mai specifică în precizare.

Redăm mai jos ce precizări a mai făcut ANRMAP

Cu privire la  construcţia tronsonului dintre Gilău şi Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania, potrivit comunicării nr. 70984/05.12.2011, primite de la CNADNR ”fără o astfel de revizuire a Studiului de Fezabilitate CNADNR SA (studii geotehnice, topografice samd) în calitate de Autoritate Contractantă a fost pusă în imposibilitatea de a lansa procedura de execuție a lucrărilor pentru acest tronson de autostradă”.

În privința proiectelor  ce vizează alimentarea cu apă, în verificarea ANRMAP, sunt 41 de documentații de atribuire, din care 8 sunt reveniri și 15 au o întîrziere de până la 10 zile lucrătoare.

În SEAP, pentru județul Constanța, NU sunt documentații ce vizează alimentarea cu apă sau reabilitarea de drumuri ci 4 documentații care au ca inițiator spitale din județul Constanța, nefiind niciuna în întârziere. În privința reabilitării de spitale, nicio documentație de atribuire nu este în acest moment în întârziere.

ANRMAP prezină și o listă cu neregulile din cauza cărora proiectele ar fi fost blocate până în prezent. Șefa ANRMAP a fost supărată de faptul că ziarul a folosit cuvântul aberație și a precizat că expresia ”aberațiile lui Trăilă” este calomnioasă, rezervându-ne dreptul de a lua măsurile legale care se impun.