Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice are încă lipsuri, deşi a fost modificată de nenumărate ori. Este nevoie ca Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) să fie extins.

Legea parteneriatului public-privat adoptată anul trecut este nefuncţională.
Există încă complicităţi între instituţiile sta­tului care fac achiziţii şi companiile private şi de aici apar nu doar pierderile financiare ale statului, ci şi întreaga neîncredere în corectitudinea licitaţiilor, chiar dacă ele sunt corecte - acestea au fost câteva dintre concluziile seminarului "Eficienţa în achiziţii publice - o piaţă de 20 mld. euro anual. Cum poate fi scos din anonimat parteneriatul public-privat", organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Popovici Niţu & Asociaţii şi compania Octagon Contracting & Engi­neering.

Ce trebuie modificat în legea achiziţiilor publice - o piaţă de 20 mld. euro anual - cum funcţionează legea parteneriatului public-privat dorită de oamenii de afaceri, dar blocată pe undeva pe la Bruxelles, de ce nu se fac rapoarte zilnice privind cheltuielile statului, de ce nu sunt publicate ele pe internet, de ce statul, cel mai mare cumpărător, nu-şi foloseşte această putere făcând achiziţii în mod centralizat şi câştigând astfel - pentru că obţii întotdeauna un preţ mai bun când cumperi mai mult? Acestea au fost câteva dintre întrebările la care invitaţii ZF au încercat să răspundă.

Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Moni­torizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prezentă la eveniment, a admis că sistemul de achiziţii publice are multe lipsuri provo­cate de cadrul instituţional incomplet, este grevat de prea multe instituţii, iar legile au fost modificate de prea multe ori.

Însă ea a anunţat că vor fi luate măsuri în continuare pentru o mai bună funcţionare. Între acestea se numără elaborarea unor norme care ar urma să standardizeze ce­rinţele de calificare şi documentaţia de atribuire a unui contract de achiziţie publică. Odată standardizate aceste cerinţe, ele nu vor mai putea fi contestate de competitorii înscrişi la licitaţie pentru obţinerea con­tractului de achiziţie publică, lucru care va conduce la stoparea avalanşelor de con­testaţii care întârzie încheierea unor con­tracte de achiziţie publică.

Numărul de contestaţii ale licitaţiilor de achiziţie publică venite din partea opera­torilor economici a crescut de la an la an, ajungând, în 2010, la 8.000, adică 15% din numărul total al procedurilor iniţiate în SEAP, de 61.000.

Ce spune despre asta Bogdan Lehel Lorand, şeful CNSC? Lorand crede că anul acesta numărul contestaţiilor se va stabiliza la aproximativ 7.000. "Nu ne putem aştepta ca problemele să dispară peste noapte. Sunt anumite reflexe care au rămas. Nu doar autorităţile sunt de vină, toate sunt făcute în complicitate cu ope­ratorii economici", a arătat el.

Alexandros Ignatiadis, director general al companiei Octagon Contracting & Engi­nee­ring, a susţinut că legislaţia se modifică prea des ("după ritmul de upgradare suntem mai avansaţi decât Microsoft"), arătând că cea mai mare problemă este lipsa asumării răspunderii din partea reprezentanţilor statului şi a unui sistem de evaluare şi penalizare.

Alin Ivan, membru al Asociaţiei Spe­cialiştilor în Achiziţii Publice din România (ASAPRO), a evidenţiat neîncrederea şi suspiciunea care înconjoară sistemul achiziţiilor publice, arătând că, în multe cazuri, autorităţile contractante sunt tratate incorect de către firmele interesate să participe la licitaţii şi asta pentru că nu cred în corectitudinea licitaţiilor.

Unul dintre subiectele dezbătute a fost ineficienţa legii privind parteneriatele de tip public-privat. Legea a fost adoptată anul trecut şi se află acum la Bruxelles care vrea să vadă dacă este în acord cu reglementările europene. Bruxellesul este nemulţumit de lege, în vreme ce specialiştii prezenţi la seminarul ZF au susţinut că ea este chiar nefuncţională.

Florian Niţu, managing partener al Popo­vici Niţu & Asociaţii, specialist pe achiziţii pu­bli­ce, a afirmat că este inaplicabilă pentru că este extrem de schematică, foloseşte noţiuni noi şi gre­şite, nu foloseşte termeni consecvenţi, drept ur­mare, spune el, nu poţi folosi parteneriarul public-privat dacă nici măcar nu îi înţelegi noţiunile.

"O lege a parteneriarului public privat trebuie să privească proiecte complexe, de pildă construcţia unui aeroport", a arătat el.

Mihai Ianciu, vicepreşedinte al UTI, a opinat că parteneriatul public-privat este greu de aplicat inclusiv din cauza atmosferei din zona publică. Contează foarte mult climatul de business şi declaraţiile publice. Când faci declaraţii contradictorii este greu să atragi finanţare, a arătat el.

Liviu Drăgan, CEO al TotalSoft, a pledat pentru extinderea achiziţiilor publice în SEAP, arătând însă că pentru asta este nevoie de finanţare care acum nu există.

CRISTINA TRĂILĂ, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)

Pentru limitarea contestaţiilor, cerinţele de calificare şi documentaţia de atribuire a unui contract de achiziţie publică vor fi standardizate. Odată standardizate, ele nu vor mai putea fi contestate.

Normele metodologice la Ordonanţa 34/2006 privind achiziţiile publice vor fi modificate astfel încât să fie eliminate conflictele de interese şi lipsa de transparenţă.

SEAP oferă transparenţă, dar nu face economii.

SEAP trebuie să fie în curtea ANRMAP, nu a Ministerului Comunicaţiilor care oferă doar suportul tehnic.

Problema eficienţei cheltuirii banului public este la Curtea de Conturi, nu la ANRMAP. Noi înaintăm dosarele cu probleme la DNA sau la Curtea de Conturi.

Există foarte multă reticenţă faţă de achiziţiile publice în sistem centralizat, care ar aduce economii, din cauza a 40 de ani de centralism.

BOGDAN LEHEL LORAND, preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC)

Legea achiziţiilor, chiar dacă nu este perfectă, a fost îmbunătăţită pentru că, în 2006, de exemplu, cel care organiza licitaţia soluţiona şi contestaţiile şi, evident, că îşi dădea sieşi dreptate. Dar mai sunt anumite reflexe.

CNSC a dat în 2010 dispoziţii de remediere a contractelor de achiziţie în valoare de 9 mld. euro şi a dispus măsura extremă a anulării contractelor, în valoare de 2,7 mld. euro.

Sunt 80.000 de proceduri de achiziţie care se iniţiază în SEAP în fiecare an. Am modificat legea astfel încât să eliminăm preţurile de dumping cu care se câştiga o licitaţie, după care preţul era umflat prin contracte adiţionale. Nu mai acceptăm "preţul neobişnuit de scăzut" - care înseamnă 85% din valoarea estimată a contractului.

Dacă există nereguli în achiziţii, acestea nu pot fi făcute decât cu complicitatea operatorilor economici cu autoritatea publică.

ALEXANDROS IGNATIADIS, director general al Octogon Contracting & Engineering

Sistemul este corupt şi ineficient, dar niciodată nu există niciun vinovat. Problema principală este marea discrepanţă dintre retorică şi realitate.

Funcţiile publice care decid ce cheltuieli trebuie făcute sunt percepute ca dregătorii aducătoare de rente şi nu ca un serviciu public. Funcţia de ministru nu este văzută ca o datorie, ci ca o recompensă pentru că ai adus voturi.

Primul element pentru îmbunătăţirea situaţiei este creşterea transparenţei, a eficienţei. Noi dăm acum medici afară, dar cumpărăm carduri biometrice de ultimă oră

Aşa cum la şcoală copii primesc note sau în firme se fac bilanţuri şi funcţionarii trebuie să răspundă, să fie evaluaţi.

Este nevoie de elaborarea programelor investiţionale de lungă durată. Acum vine unul, începe să facă un drum, vine altul şi uită de el şi ne trezim cu zeci de proiecte începute şi niciunul terminat.

FLORIAN NIŢU, managing partener al Popovici Niţu & Asociaţii

Legea actuală a parteneriatului public-privat este inaplicabilă pentru că este extrem de schematică, foloseşte noţiuni noi şi greşite, nu foloseşte termeni consecvenţi.

Legea parteneriatului public-privat conţine elemente care se regăsesc în legea achiziţiilor publice. O lege a parteneriarului public-privat trebuie să privească proiecte complexe, de pildă construcţia unui aeroport.

Termenul de "aport în natură" din legea parteneriatului public-privat este o greşeală pentru că contribuţiile pot fi de toate tipurile, chiar şi financiare, şi atunci nu mai avem un parteneriat public-privat, ci unul de concesiune de lucrări.

Parteneriatul public-privat este mult mai mult decât concesiunile de lucrări şi achiziţiile publice. Dar nu poţi avea avea un parteneriat public-privat dacă nu îţi este clar ce este.

LIVIU DRĂGAN, CEO al TotalSoft

În legea achiziţiilor publice există o diluare a responsabilităţii achizitorului. Acestuia trebuie să i se dea o responsabilitate de decizie.

Cu SEAP poţi să faci mai multe, dar trebuie finanţat, pentru că acum este învechit. Acum doar 10% din achiziţiile publice se derulează exclusiv prin SEAP, lucru care aduce, totuşi, economii de milioane de euro. S-ar face mult mai multe economii dacă 70% din achiziţii s-ar derula exclusiv prin sistemul electronic.

Fragmentarea responsabilităţilor afectează SEAP. Este nevoie de un management al contractelor după ce achiziţia a fost efectuată, pentru că, dacă tot ai acest sistem, ar trebui să arăţi şi cum se dezvoltă contractul, ce plăţi sunt făcute sau stadiul de realizare a proiectului. În SEAP trebuie publicate toate documentele.

Trebuie introdusă facturarea electronică. SEAP trebuie extins şi la vânzarea de active.

MIHAI IANCU, vicepreşedinte al UTI

Trebuie realizată o pregătire serioasă a personalului din instituţiile care fac achiziţii publice, pentru că acestea nu au specialişti pe achiziţii care este un domeniu stufos.

SEAP a fost creat în 2004, atunci era un serviciu modern, dar acum este învechit. După patru ani de exploatare îi trebuie un refresh serios.

Dezvoltarea de noi proceduri în SEAP ar aduce o flexibilitate, ar elimina posibilităţile de fraudare.

Organizarea procedurilor de achiziţie integral electronic ar aduce economii.

Nu am făcut observaţii pe marginea legii parteneriatului public-privat pentru că nu ne aşteptam să ni se răspundă.

Parteneriatul public-privat este greu de aplicat inclusiv din cauza atmosferei din zona publică. Contează foarte mult climatul de business şi declaraţiile publice. Când faci declaraţii contradictorii este greu să atragi finanţare.

LAURENŢIU PLOSCEANU, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii

Este foarte bine că guvernul a acceptat utilizarea normelor la contractele de infrastructură FIDIC (norme instituite de Asociaţia Mondială a Inginerilor în Construcţii şi acceptate la nivel internaţional, prin care, spre exemplu, se prevăd soluţii standard în caz de conflict între furnizor şI beneficiarul unei lucrări - n. red.).

Statul trebuie să fie mai atent decât altă dată la filtrarea calităţii antreprenorilor; spre exemplu, există firme care au aici poziţii foarte dure faţă de statul român, dar pe pieţele de unde vin au mari probleme.

Ar trebui creat un software care să urmărească contractele încheiate de autorităţi şi să fie publicate pe un site special sau pe site-urile fiecărei instituţii toate contractele încheiate.

http://www.zf.ro/eveniment/