Statul îşi va majora în 2012 (an electoral) cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 11,2% faţă de acest an şi va cheltui 31,7 mld. lei (în jur de 7,4 mld. euro) pentru achiziţii de tot felul. Cheltuielile statului la acest capitol vor atinge 15,4% din totalul cheltuielilor bugetare de 206,5 mld. lei care sunt prevăzute în proiectul legii bugetului în 2012, echivalent a 5,5% din Produsul Intern Brut.

În vreme ce cheltuielile totale ale statului cresc cu 1,7%, creşterea de 11% înregistrată la bunuri şi servicii, reprezintă cel mai mare procent de creştere între principalele capitole de cheltuieli bugetare.
Astfel, cu cele peste 7 mld. euro care ar urma să meargă spre achiziţii de bunuri şi servicii, bugetul de cheltuieli îl va depăşi, la acest capitol, pe cel din 2009 şi 2010.
Cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii au fost înregistrate în 2008, când achiziţiile au însemnat 9,1 mld. euro. Este de remarcat că 2008 a fost un an electoral, ca şi 2012.
Aşadar, în 20 de ani de la revoluţie, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma să înregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii, de 9,1 mld. euro, respectiv 7,4 mld. euro.

Două sunt canalele prin care un stat poate impulsiona economia, este vorba de investiţii şi de achiziţii, însă, în condiţiile în care veniturile statului devin o problemă cu "n" necunoscute, reducerea cheltuielilor, inclusiv cu bunurile şi serviciile, este una dintre soluţiile imediate de păstrare în frâu a deficitului.

Deficitul bugetar pentru 2012 este limitat prin proiectul legii bugetului la 1,9% din PIB, dar cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc cu 11,2%, în vreme ce acelea cu investiţiile cresc cu 7,5%, la 37,8 mld. lei, potrivit legii bugetului pe 2012.
Analistul economic Aurelian Dochia punctează un lucru esenţial: este clar că statul nu poate funcţiona din nimic şi trebuie să facă achiziţii, dar important este pe ce îşi cheltuieşte banii.

"Una este ca banii să fie cheltuiţi pentru medicamente, pentru sănătate, şi alta să fie alocaţi pentru înnoirea parcului auto al Parlamentului. În mare măsură cheltuielile cu bunuri şi servicii care au fost realizate puteau fi amânate. Trebuie discutat de la caz la caz. Chiar dacă se cumpără fax-uri sau computere, în funcţie de situaţia instituţiei care cumpără achiziţiile pot fi justificate sau nejustificate."

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ştie pe ce va merge creşterea de la anul în privinţa achiziţiilor: "Pe achiziţia de combustibil. Au nevoie de maşini să meargă prin ţară în campanie".

Pârvan readuce în discuţie secretomania care însoţeşte bugetul de cheltuieli şi de faptul că acesta este făcut "la grămadă" şi nu pe proiecte clare în aşa fel încât nimeni să nu dea "raportul".

"Am cerut să ni se spună cât costă întreţinerea clădirilor de protocol ale ministerelor şi instituţiilor, pentru că sunt puzderie de astfel de locuri, la mare, la munte. Nu ni se spune. De ce?"

Ministerele care beneficiază de cele mai mari creşteri la capitolul bunuri şi servicii în 2012 sunt Ministerul Muncii, cu un plus de 27,6% (313,5 mil. lei) şi Ministerul Economiei cu un plus de 21% faţă de anul acesta.

La celălalt pol, Ministerul Administraţiei şi Internelor pierde cel mai mult - un minus de peste 33% faţă de acest an, când are pe mână pentru achiziţii de bunuri şi servicii 760 milioane de lei.

Unele dintre cele mai mici sume pentru achiziţii de bunuri şi servicii le va avea, în 2012, Ministerul Transporturilor (9 milioane de lei), care este însă campion la alte cheltuieli, de pildă cele cu subvenţiile pentru multele din companiile din subordine şi care sar de un miliard de lei.

Problema achiziţiilor statului este una spinoasă pentru că nu există la acest moment, de pildă, o centrală de achiziţii, adică o instituţie a statului care să achi­ziţioneze, să spunem, la nivel central. Drept urmare, fiecare instituţie achiziţionează pe cont propriu şi, de multe ori, dintr-o singură sursă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra preţului corect de achiziţie.

Aurelian Dochia consideră că este necesar un sistem mult mai riguros de control a tot ceea ce ţine de achiziţiile publice.

"Dacă ar exista o centralizare a achiziţiilor publice, probabil şi preţurile ar fi mai bune. Şi s-ar evita aranjamente care se pot face la nivel local. Dar asta nu ne garantează că la nivel central nu se pot face aranjamente."

Sub presiunea scăderii veniturilor bugetare, Guvernul a decis în 2010 să reducă salariile bugetarilor cu 25% şi să majoreze TVA de la 19% la 24%, lucru care s-a reflectat în scăderea vânzărilor şi în prelungirea perioadei de lâncezeală a economiei. Dar, la nivelul cheltuielilor statului cu achiziţiile, nu s-a văzut din statistici o prea mare determinare în a face economii.

Anul trecut premierul Emil Boc a spus că, în 2011, cheltuielile cu bunurile şi serviciile ar urma să scadă cu 20%. Însă ceea ce arată execuţiile bugetare este altceva. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut, de pildă, în august cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut.

În septembrie erau cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2010, în vreme ce în octombrie au fost cu 4,4% mai mari, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, în 10 luni din 2011, statul a cheltuit pe bunuri şi servicii 24,36 mld. lei, faţă de 23,33 mld. lei în primele 10 luni ale lui 2010. Unde este atunci reducerea de 20% anunţată de premier? În plus, ele vor creşte în 2012 cu peste 11% faţă de valoarea estimată în 2011.

Ministerul Finanţelor are următoarea explicaţie pentru creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în octombrie. Ele s-au majorat cu 4,4% în octombrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent datorită plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente.

Cea mai mare creştere s-a înregistrat la bugetele locale (16,1%) ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale.

Doar că Pârvan de la AOAR crede că această explicaţie este praf în ochi întrucât Finanţele motivează astfel creşterea, dar în bugetul Ministerului Sănătăţii nu se vede nicio "mişcare" de sume.

Aurelian Dochia găseşte curios că în 2012 bunurile şi serviciile sunt capitolul de cheltuieli bugetare care creşte cel mai mult: "Trebuie să aşteptăm justificarea. Să vedem unde se duc banii. Pot să apară suspiciuni, cu atât mai mult într-un an electoral, având în vedere experienţa din trecut, când mare parte din achiziţiile publice au fost o formă de dirijare a banilor spre anumite interese".

Dacă vorbim de achiziţii publice într-un an electoral, cum este 2012, trebuie spus că programul de guvernare al USL (PSD, PNL şi PC) prevede o reducere cu 50% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, lucru care ar permite în opinia acestor partide o economie la buget care ar permite o relaxare fiscală, în special o reducere a impozitării pe veniturile salariale şi a CAS-ului plătit de angajatori.

Premierul a spus că achiziţiile "cad" anul acesta cu 20%, dar Pârvan crede că realitatea îl va contrazice.

Sursa: zf.ro